 |
| Micii arheologi |
"Faptul ca noi putem sa continuam cercetarile arheologice de la Targsor si în perimetrul aflat in proprietatea mănăstirii Turnu nu-l percepem ca pe o victorie ci ca pe o intoarcere la normalitate. Razboaiele nu sunt niciodatea ceva pe care sa ti-l doresti si de cele mai multe ori pacea de dupa razboi este amara…..asa ca noi credem ca incet , incet ne intoarcem la normalitate..."
Bogdan Ciuperca,arheolog
Munca reprezentantilor acestui Muzeu de a transmite tinerei generatii istorie,cultura, dragoste de trecut si de stiinta s-a concretizat in ateliere de "cautare" si "restaurare" de vestigii, ateliere care i-au captivat pe copii, sapand dupa reguli stricte si "gasind" ranasite ascunse de catre arheologi, pe care apoi ,sub indrumarea lor, "le-au restaurat" ca la carte cu unelte specifice muncii de arheolog.
Notabil este faptul ca la aceasta actiune au participat si cei de la casa de copii "Concordia", a carei activitate este de a proteja si educa copii defavorizati si orfani, educandu-i si indrumandu-i spre diverse meserii.
Incantarea si interesul micutilor au fost maxime, efectiv nemaivazind nimic in jurul lor decat cioburi si unelte.
Iar proiectul de restaurare si de punere in valoare a castrului roman si a Bisericii Albe, a vechiului targ si a locuintelor si atelierelor din incinta sitului, proiect care in sfarsit dupa ani de lupta cu obtuzitatea si indiferenta...merita toata lauda !
"Proiectul este realizat de mănăstirea Turnu si finantat din fonduri europene, muzeul si institutul de arheologie Vasile Parvan nu au contribuit la realizarea lui, noi doar efectuam supravegherea si cercetarea arheologica a monumentelor aflate in restaurare. Modalitatea de restaurare si solutiile constructive apartin sefului de proiect arh. Calin Hoinareascu"
Bogdan Ciuperca,arheolog
DA PAGINA!
 |
| Biserica "Domneasca",restaurata... |
Are bordeie din paleolitic, din epoca bronzului, castru roman, cladiri din evul mediu...pana in sec 18 !
Satul Targsorul vechi incepe la 300 de metri de aceasta bogatie arheologica, sat al comunei cu acelasi nume, care a fost ...targ domnesc si ORAS !
Este o adevarata comoara pentru intelegerea habitatului uman in acelasi sit, pe acelasi teritoriu.
Istoricul acestei rezervatii il gasiti pe internet, eu acum va spun povestea mea.
Ei bine, in anul 1997 aici s-au "aciuit" o mana de calugari care au revendicat intreg santierul in numele BOR si chiar daca initial au pierdut procesele nu au renuntat si cu puterea Bisericii au inceput sa restaureze Biserica Domneasca, efectiv blocand accesul arheologilor in zona si lasand in paragina totala restul vestigiilor:Biserica Alba, castrul roman, zidurile Curtii Domnesti, locuintele si atelierele, ruine care incepusera sa fie scoase la lumina si intrau intr-un amplu proces de conservare si restaurare.
Acesti calugari se lauda cu programele lor sociale, pe care nimeni nu le contesta, dar actiunea lor impotriva activitatii incepute din anii 50 in acest sit si lasarea ulterioara sub trestie si buruieni , plus prabusiri de teren, a descoperirilor facute in acei ani m-a facut la un moment dat sa spun:"Eu aici nu mai calc, mi-e sila sa vad atata bataie de joc, atata nepasare si distrugere !"
Am aflat de acest loc in anii 80 cand, venind cu diriginta mea din clasa a sasea la o lectie deschisa cu cercul de istorie am fost fermecat de zona, dar si de ruine si de activiatatea arheologilor de atunci, incantare care m-a facut sa ma intorc acolo , sa invat sa sap, sa sortez si sa "fac istorie pe viu".
Asa am ajuns sa-i cunosc pe cei care si-au dedicat viata acestui loc magic: pe Gheorghe Diaconu, pe Dan Lichiardopol (care era un tanar arheolog entuziast, fermecat de istoria acestui loc si de la care am invatat ce sunt straturile in sapatura si cum sa "le iau " cu cazmaua tesita) si sa stau la povesti de arheologi pana seara, la ultimul autobuz.
Eram fericit ca ma lasau sa iau cioburi si bucati de caramizi sa le duc acasa-desigur, dupa ce le cercetau ca cerberii si constatau ca sunt fara valoare pentru ei - cioburi care pentru mine erau adevarate comori si ma laudam cu ele la scoala.
.
 |
| In stanga este insulita |
Ei bine, acum in aceasta insulita salasluieste-nustiucum si cu ce drept- un calugar -se pare sfant- care a ingradit accesul, a daramat puntea dintre zona vestica a santierului-singura ramasa in administrarea Muzeului - si acest loc de vis, iar puntea cu malul dinspre Biserica Domneasca este "blindata" , cu acces la sonerie.
Cine este si cu ce drept a obtinut asta...el stie !
Bun, si ca sa terminam cu acesta discutie despre"Proprietarii" locului, trebuie sa intelegeti ca bisericile si domeniul NU AU FOST ALE BOR, ci PROPRIETATE PARTICULARA a familiei Moruzzi :
" Din 1775 şi până în 1947, la exproprierea comunistă, teritoriul actual al rezervaţiei arheologice naţionale Târgşoru Vechi a fost în proprietatea familiei Moruzzi, ferma acestora de animale de rasă devenind ulterior baza IAS-ului."
Citatul este dintr-o comunicare din anul 2002 , pe care o sa o postam integral mai jos.,un document care explica ceea ce este aceasta rezervatie, valoarea ei si implicarea destructiva a "proprietarilor" de hartie.
Deoarece istoricul zonei este deosebit de complex, interesant si ca poveste dar si ca economie, la sfarsit ar fi bine sa cautati paginile acestei rezervatii pe internet.
Sa revenim.
Ani la rand am trecut pe aici si asa cum v-am zis, acum doi sau trei ani m-am enervat si mi-am spus ca nu mai calc neam !
Dar ajungand la manifestarea mai sus citata, in locatia administrata excelent de catre Muzeu (chiar arata ca o gradina de gospodar, cu casute superbe de lemn si sapaturi trase la rigla), cei prezenti - si mai ales dl.Bogdan Ciuperca - mi-au povestit de munca si realizarile de "dincolo,","de la calugari" astfel incat am hotarat sa merg totusi,ca sa vad schimbarile majore in bine realizate de dansii .
 |
| Restaurare masiva a zidurilor de incinta |
Oameni buni, o sa va arat poze din 2011, cand am cedat psihic descoperind nenorocirea care se petrecea, apoi unele de acum si o sa faceti singuri distinctia, o sa vedeti ce inseamna sa nu te lasi cand crezi in ceea ce faci, in valorile pentru care lupti si nu te impresioneaza fortele care se pun de-a curmezisul !
Tot respectul pentru colectivul Muzeului si pentru cei care i-au sustinut si au alocat sumele necesare unei munci infernal de migaloase si solicitante.
" Cercetarea arheologica de la Targsor este rodul colaborarii dintre Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și Institutul de Arheologie Vasile Parvan al Academiei Romane. În perimetrul rezervatiei aflat în proprietatea Mănăstirii Turnu, începând cu anul 2005 ,muncitorii zilieri cu care se efectuează cercetările arheologice au fost plătiți de mănăstire, care finanțează și actualele cercetări arheologice din cadrul proiectului de restaurare"
Bogdan Ciuperca,arheolog
In fotografii o sa vedeti un lacusor in incinta termelor romane ale castrului.
Acest lac este un fenomen deosebit de amuzant si nu o neglijenta: izvorul sau-pe care eu l-am vazut intr-unul din anii de seceta ca fiind un butoi cu doage istorice in mijlocul termelor - este legat natural,subteran, de micul canal care inconjura insulita prin estul ei, astfel incat atunci cand creste apa in canal - implicit in paraul Leaota din care vine si pleaca acesta - apare apa si in terme !
Deci, sa nu credeti ca este o neglijenta !
In plus:
" Canalul care pleacă din terme spre Leota este realizat de către constructor , care caută soluții pentru realizarea drenajului apelor pluviale si a pânzei freatice care în acest an excesiv de ploios a ridicat mari probleme. În același timp de luni până sambata constructorul scoate apa din terme cu ajutorul unei pompe puternice, de ex astazi la sfarsitul programului apa era redusa foarte mult. Constructorul are la terme o echipa de meseriasi excelenti, care au lucrat în multe proiecte de restaurare. La finalizarea proiectului de restaurare (sfarsitul anului 2015) termele vor fi vizitabile
Tot în asteparea scaderii apei si uscarii terenului (foarte mâlos) se afla si mormintele medievale descoperite în zona termelor. Cat timp solul este îmbibat cu apa nu putem finaliza cercetatrea acestor morminte, mai ales ca vrem ca oseminetele sa mearga la analize ...asa ca suntem nevoiti sa mai asteptam cateva zile ca sa se usuce solul , sperand sa nu mai ploua."
Bogdan Ciuperca,arheolog
Hai sa vedeti poze si o sa va mai povestesc pe ele.
Sa incepem cu cele de la manifestare,din locatia administrata direct de catre Muzeu.
Nu uitati sa dati click pe pozne !
 |
| . |
 |
| . |
 |
| . |
 |
| . |
 |
| . |
 |
| . |
 |
| . |
 |
| Vedere dinspre "Biserica Domneasca" catre "Biserica Alba" (actual) |
 |
| Biserica "Alba" in 2011 ! |
 |
| Biserica "Alba" in 2011 ! |
 |
| Biserica "Alba" in 2011 ! |
 |
| Biserica "Domneasca"dinspre Biserica "Alba" in 2011 |
Si sa revenim la zilele noastre:
Biserica protejata, ingrijita, curatata de "invadatori" si deja intrata la "toaletat":
.
 |
| Aceeasi in zilele de acum !(2014) |
 |
| Detalii. |
 |
| Detalii |
 |
| Detalii |
Din cate am observat, detaliile constructive sunt respectate cu sfintenie, atat cele decorative cat si cele de structura, ascunse si se incearca reconstituirea inclusiv a traseelor de canale pentru ventilare din interiorul zidului, ceea ce ma face sa consider ca va fi o lucrare deosebit de realista la nivel de amanunt, nu cum s-a intamplat la Biserica "Domneasca".
Cunoscand de ani buni aceste amanunte si minunandu-ma de multe ori de ingeniozitatea constructorilor medievali, ma bucura in mod deosebit felul in care se realizeaza acest proiect.
.
"Sub" aceasta biserica "zac" faimoasele terme ale legiunii a XIV-a "Pia Claudia fidelis", sa spunem asa pentru ca soldatii acesteia au salasluit cel mai mult prin zona, dar castrul a fost adapost pentru mai multe legiuni consecutiv, unele punand umarul chiar la dezvoltarea si intretinerea sa in timp.
 |
| Pana acum ceva ani, zidurile erau mai inalte . |
 |
| Termele nu se dezic : apa si broscutze (v-am explicat de ce!) |
Si acum surpriza cea mare : inca o mica necropola, intre stratul castrului si cel al bisericii !
 |
| ... |
 |
| Fara cuvinte ... |
 |
| Fantomaticul calugar. |
 |
| "Poarta raiului" de fapt a insulitei. Este normal ??? |
Am ramas impresionat de desfasurarea masiva de forte si fonduri pentru continuarea cercetarilor si reabilitarii rezervatiei , dar ma incanta si viitoarele proiecte despre care arheologii mi-au povestit si la care m-as alia fara discutie, macar pentru promovare si sustinere:
-un viitor mic muzeu loco rezervatie cu obiecte si documente specifice locului,
-o reconstituire la scara naturala de locuinte, ateliere de fierar si olar, ori alt mestesug, ateliere in care periodic sa se faca demonstratii de mestesuguri ,
-o dezvoltare spre actiuni interactive indeosebi pentru copii, tineret.
Si altele si altele si altele !
"Acestea sunt proiectele noastre ale colectivului de arheologi (de la Ploiesti si Bucuresti) pe care intentionam sa le realizam în partea de rezervatie care a ramas in administrarea muzeului si care trebuie sa completeze imaginea Targsorului si a monumentelor aflate in proprietatea manastirii....
Speranta noastra este ca sa colaboram cu manastirea in vederea realizarii unui parc arheologic si pentru promovarea si protejarea monumentelor targsorene."
Bogdan Ciuperca,arheolog
Nota: dupa cum vedeti si mai sus,pana la urma implicarea manastirii in aceste proiecte, chiar planificarea lor, ar fi ,sa zicem, un fel de "mintea cea de pe urma", probabil ca in timp s-a realizat greseala imensa facuta si distrugerile uriase,deci...ar fi o reparatie "in sine" ...
Cu toate ca eu personal suspectez interesul clar de a valorifica economic si religios Biserica Alba si ruinele castrului, valori ce SIGUR intra in patrimoniul economico-financiar bisericesc.
Totusi, sa luam pentru inceput partea buna a lucrurilor si sa speram ca mercantilismul preacunoscut nu va dicta.
Cei cu care am vorbit sunt tineri si plini de idei si se vede ca nu cedeaza , nu capituleaza !
Doamne -ajuta cu generatiile acestea noi, sunt foarte deschisi si foarte porniti pe munca, iar mentorii lor, seniorii de la Muzeul de Istorie si Arheologie Prahova, Muzeu care are in administrare cele mai multe situri arheologice si cele mai multe obiective istorice din tzara, sa nu uitam asta,se vede ca au investit in ei cu varf si indesat si culeg roade pe masura !
Bravo baieti si fete, bravo Muzeul , bravo celor care ii sustin !
Va tinem sub urmarire !
Hai sa cititi si comunicarea din 2002 prin care arheologii aduceau la cunostinta publica dezastrul din rezervatie.
Dar pana atunci, aduc un omagiu celor pe care i-am cunoscut in aceasta rezervatie, mic fiind si de la care am luat microbul istoriei aplicate, sapate si puse in valoare, neuitand pe fosta mea diriginta profesoara de istorie Reghina Lucia, si mai ales pentru aceasta locatie pe cei care pot spune ca intradevar m-au virusat si s-au dus dintre noi: pe Gheorghe Diaconu si pe Dan Lichiardopol.
Cinste lor,celor care se lupta sa avem istorie !
*nemotoujours*
Documentul citat mai sus este acesta:
TÂRGŞORUL VECHI
Rezervaţia arheologică „Târgşorul Vechi'' este situată la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploieşti, pe dreapta şoselei ce duce de la Ploieşti spre Târgşor, teritoriul său fiind străbătut de pârâul Leaota.
Situl arheologic de la Târgşoru Vechi este unul dintre cele mai bogate şi mai importante din România, cercetarea arheologică a perimetrului rezervaţiei începând în 1956, când domnul Gh. Cantacuzino traseză primele secţiuni în perimetrul curţii voievodale. În decursul celor aproape 50 de ani de cercetări sistematice neîntrerupte, şi-au adus contribuţia o pleiadă de arheologi printre care îi menţionăm pe dl. Gh. Diaconu (sufletul şantierului timp de 45 de ani), D. Popescu, V. Teodorescu, N. Constantinescu, D. V. Rosetti, S. Morintz, D. Lichiardopol, Al. Niculescu, în prezent din colectiv făcând parte şi B. Ciupercă şi A. Măgureanu.
În perimetrul de peste 17ha, protejat teoretic prin statutul de rezervaţie arheologică de importanţă naţională, au fost identificate şi cercetate vestigii care de-alungul timpului s-au concretizat în valoroase contribuţii privind înţelegerea habitatului uman.
Cercetările de pe malurile Leaotei au făcut să apară urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic şi până în secol XIX p.Chr. Practic este locul ideal pentru cercetători de a studia relaţiile şi interacţiunile dintre epoci, populaţii, mode. Unicatul descoperirilor îl reprezintă însăşi posibilitatea cercetării lor în paralel şi ca atare realizarea unei foarte importante comparaţii a datelor arheologice între diferitele ansambluri care alcătuiesc situl.
Situl arheologic era considerat în 1991 de către Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice „rezervaţie de interes public naţional”, teritoriul său fiind decretat de comisia de aplicare a legii 18/1991 art.34, domeniu public, stabilindu-se şi un perimetru de protecţie conform planului urbanistic general al comunei Târgşoru Vechi.
În 1997 apare un grup de călugări veniţi de la mănăstirea Sitaru, cu intenţia de a reactiva fosta mănăstire Turnu. Aceştia, „în virtutea unor argumente nefondate şi lipsite de valoare juridică”, s-au instalat pe teritoriul rezervaţiei (castel Moruzzi).
Menţionăm pe scurt istoricul mănăstirii de la Târgşor: 1671 biserica şi curtea domnească îşi schimbă rostul în mănăstire de călugări, târgul domnesc continuând să existe în jurul mănăstirii, independent de aceasta. Actul de înfiinţare şi achiziţiile ulterioare de proprietăţi îmbogăţesc patrimoniul mănăstiri în afara târgului medieval. Abia în 1760 este dăruită de către Scarlat Ghica moşia domnească a Târgşorului către mănăstirea Turnu, dar din 1775 aceasta trece în proprietatea familiei Moruzzi. Ultimele proprietăţi ale mănăstirii se află conform catagrafiilor din 1793 şi 1831 pe actualul teritoriu al satului Târgşoru Nou, unde, din 1858 se vor muta şi călugării într-o mănăstire nouă, existentă şi azi. Din 1775 şi până în 1947, la exproprierea comunistă, teritoriul actual al rezervaţiei arheologice naţionale Târgşoru Vechi a fost în propietatea familiei Moruzzi, ferma acestora de animale de rasă devenind ulterior baza IAS-ului.
Ca atare pretenţiile de proprietate ale noilor călugări asupra teritoriului rezervaţiei nu au nici un fundament legal, fapt recunoscut şi de instanţa de judecată de la Ploieşti într-un prim proces. Ulterior, pe baze numai de ei ştiute, preacucernicii părinţii, sub oblăduirea Patriarhiei române, au reuşit acapararea cu titlu de proprietate a 75% din teritoriul rezervaţiei. Faptul că nu au acte, că nu respectă caracterul de rezervaţie arheologică de importanţă naţională, că nu pun în aplicare principiul de protecţie al monumentelor arheologice şi arhitectonice – ne respectarea zonei de protecţie nonedificandă (proiectul construirii de chilii peste sau în interiorul incintei voievodale, trecerea cu maşini peste zidurile incintei…), că împiedică cercetarea arheologică (interzicerea accesului la baza arheologică, la depozitul şantierului şi îngreunarea săpăturilor – acord dat abia în octombrie deşi existau solicitări şi bani din iunie) par să fie lucruri care nu deranjează şi nu afecteză planurile „creştine” ale Bisericii Ortodoxe Române.
Pe teritoriul rezervaţiei arheologice au fost identificate nivele de locuire din:
PALEOLITIC
- locuinţă de formă semiovală;
NEOLITIC :
- cultura Starčevo-Criş;
- cultura ceramicii liniare;
- cultura Boian;
- cultura Gumelniţa;
EPOCA BRONZULUI :
- cultura Monteoru;
- orizontul mormintelor cu ocru;
- cultura Glina III-Schnekenberg;
- cultura Tei.
HALLSTATT :
- grupul cultural Ferigile-Bârseşti
LA TÈNE :
- aşezare databilă I a.Chr. - I p.Chr.
Epoca ROMANĂ :
- 2 cuptoare de ars ceramică;
- terme de formă dreptunghiulară;
- castru;
- două barăci (la 90-100m NNV de terme);
Epoca post romană
Sec. II-III :
- aşezare Chilia-Militari;
- necropolă sarmatică;
- necropolă tip Sântana de Mureş – Cerneahov;
Sec. V-VII :
- 2 aşezări de tip Ipoteşti-Cândeşti;
- mormânt de călăreţ avar ;
Sec. VIII-X :
- 3 aşezări de tip Dridu;
Sec. XII-XIII:
- urme de viaţă la NV de incintă, pe malul stâng al Leaotei;
Nivel MEDIEVAL
Târgului medieval îi corespund următoarele nivele cronologice :
- Nivel de sec. XIV;
- Necropolă sec. XIV;
- Necropolă sec. XV;
- Nivel de sec. XV : locuinţă de suprafaţă cu pivniţă
- Nivel de sec. XV-XVI : 14 locuinţe, biserica ridicată de Vladislav II.
- Nivel de sec. XVI-XVII: locuinţele, ateliere ale unor meşteri olari şi fierari, 2 biserici, una presupusă a aparţine domniei lui Neagoe Basarab, iar cealaltă lui Mihnea Turcitul.
Incinta voievodală cu două curtine şi biserica aferentă:
- Prima fază (A) e reprezentată de biserica lui Vlad-Ţepeş cu necropolă;
- Faza a doua (B) prima incintă probabil construită începând cu vremea lui Neagoe Basarab. Turnul de intrare, Casa domneascăzidită şi o construcţie adosată zidului de V.
- Faza a treia (C) Antonie-vodă din Popeşti schimbă radical aspectul curţii domneşti. Biserică construită din cărămidă; un corp de clădire compus din 5 încăperi, o clădire formată din 6 încăperi. Turnului de intrare i se adaugă o scară zidită şi suferă modificări la nivelul parterului;
- Faza a patra (D) domnul C. Brâncoveanu ridică o a doua incintă şi pictează biserica lui Antonie-vodă. Din această epocă datează şi un hambar şi poate o bucătărie cu rigolă de scurgere ca şi o instalaţie sanitară.
Pe un teritoriu relativ restrâns se află un potenţialul arheologic care nu trebuie neglijat :
1. termele şi castrul sunt păstrate integral şi fac parte din seria de monumente romane din epoca traiană din zona subcarpatică alături de castrele de la Drajna, Mălăeşti-Prahova, Voineşti-Argeş;
2. necropola din sec. III-IV este cel mai important sit pentru stabilirea cronologiei culturii SM-C, pentru identificarea componentei etnice dar şi a comportamentelor ce ţin de rit şi ritual ale purtătorilor acestei culturi, cu atât mai mult cu cât starea de conservare este foarte bună;
3. faptul că aşezări din sec. II-III, V-VII, VIII-X au fost descoperite şi cercetate parţial, în acelaşi punct arheologic (fapt de asemenea unicat) face posibilă o comparaţie a vestigiilor extrem de folositoare în înţelegerea mileniului întunecat.
4. curtea domnească este singura accesibilă unei cercetări integrale, nefiind suprapusă de construcţii moderne.
5. târgul medieval este de asemenea ne deranjat de construcţii moderne constituind un excelent potenţial de comparaţie cu descoperirile relizate în Oraşul de Floci.
Ca atare, faptul că acet sit, unic prin bogăţia ansamblurilor sale, ideal pentru un parc arheologic, nu este protejat şi cu fapta, nu numai cu vorba, de către autorităţile române atât din sfera culturală cât şi din cea a justiţiei este de neconceput, iar cercetătorii străini care află de cazul Târgşor rămân consternaţi că aşa ceva poate fi posibil într-o ţară ce se declară laică, ataşată valorilor culturii europene şi supusă legii (art.16 Constituţie: “Nimeni nu este mai presus de lege”).
Comunicare prezentată la A.R.A. 3 – aprilie 2002
copyright © Simpara 2000 – 2005, toate drepturile rezervate
-un viitor mic muzeu loco rezervatie cu obiecte si documente specifice locului,
-o reconstituire la scara naturala de locuinte, ateliere de fierar si olar, ori alt mestesug, ateliere in care periodic sa se faca demonstratii de mestesuguri ,
-o dezvoltare spre actiuni interactive indeosebi pentru copii, tineret.
Si altele si altele si altele !
"Acestea sunt proiectele noastre ale colectivului de arheologi (de la Ploiesti si Bucuresti) pe care intentionam sa le realizam în partea de rezervatie care a ramas in administrarea muzeului si care trebuie sa completeze imaginea Targsorului si a monumentelor aflate in proprietatea manastirii....
Speranta noastra este ca sa colaboram cu manastirea in vederea realizarii unui parc arheologic si pentru promovarea si protejarea monumentelor targsorene."
Bogdan Ciuperca,arheolog
Nota: dupa cum vedeti si mai sus,pana la urma implicarea manastirii in aceste proiecte, chiar planificarea lor, ar fi ,sa zicem, un fel de "mintea cea de pe urma", probabil ca in timp s-a realizat greseala imensa facuta si distrugerile uriase,deci...ar fi o reparatie "in sine" ...
Cu toate ca eu personal suspectez interesul clar de a valorifica economic si religios Biserica Alba si ruinele castrului, valori ce SIGUR intra in patrimoniul economico-financiar bisericesc.
Totusi, sa luam pentru inceput partea buna a lucrurilor si sa speram ca mercantilismul preacunoscut nu va dicta.
Cei cu care am vorbit sunt tineri si plini de idei si se vede ca nu cedeaza , nu capituleaza !
Doamne -ajuta cu generatiile acestea noi, sunt foarte deschisi si foarte porniti pe munca, iar mentorii lor, seniorii de la Muzeul de Istorie si Arheologie Prahova, Muzeu care are in administrare cele mai multe situri arheologice si cele mai multe obiective istorice din tzara, sa nu uitam asta,se vede ca au investit in ei cu varf si indesat si culeg roade pe masura !
Bravo baieti si fete, bravo Muzeul , bravo celor care ii sustin !
Va tinem sub urmarire !
Hai sa cititi si comunicarea din 2002 prin care arheologii aduceau la cunostinta publica dezastrul din rezervatie.
Dar pana atunci, aduc un omagiu celor pe care i-am cunoscut in aceasta rezervatie, mic fiind si de la care am luat microbul istoriei aplicate, sapate si puse in valoare, neuitand pe fosta mea diriginta profesoara de istorie Reghina Lucia, si mai ales pentru aceasta locatie pe cei care pot spune ca intradevar m-au virusat si s-au dus dintre noi: pe Gheorghe Diaconu si pe Dan Lichiardopol.
Cinste lor,celor care se lupta sa avem istorie !
*nemotoujours*
Mai multe fotografii pe grupul de facebook "Suntem Romania!"
Documentul citat mai sus este acesta:
TÂRGŞORUL VECHI
Rezervaţia arheologică „Târgşorul Vechi'' este situată la aproximativ 8 km vest de municipiul Ploieşti, pe dreapta şoselei ce duce de la Ploieşti spre Târgşor, teritoriul său fiind străbătut de pârâul Leaota.
Situl arheologic de la Târgşoru Vechi este unul dintre cele mai bogate şi mai importante din România, cercetarea arheologică a perimetrului rezervaţiei începând în 1956, când domnul Gh. Cantacuzino traseză primele secţiuni în perimetrul curţii voievodale. În decursul celor aproape 50 de ani de cercetări sistematice neîntrerupte, şi-au adus contribuţia o pleiadă de arheologi printre care îi menţionăm pe dl. Gh. Diaconu (sufletul şantierului timp de 45 de ani), D. Popescu, V. Teodorescu, N. Constantinescu, D. V. Rosetti, S. Morintz, D. Lichiardopol, Al. Niculescu, în prezent din colectiv făcând parte şi B. Ciupercă şi A. Măgureanu.
În perimetrul de peste 17ha, protejat teoretic prin statutul de rezervaţie arheologică de importanţă naţională, au fost identificate şi cercetate vestigii care de-alungul timpului s-au concretizat în valoroase contribuţii privind înţelegerea habitatului uman.
Cercetările de pe malurile Leaotei au făcut să apară urme de locuire ce definesc toate epocile din paleolitic şi până în secol XIX p.Chr. Practic este locul ideal pentru cercetători de a studia relaţiile şi interacţiunile dintre epoci, populaţii, mode. Unicatul descoperirilor îl reprezintă însăşi posibilitatea cercetării lor în paralel şi ca atare realizarea unei foarte importante comparaţii a datelor arheologice între diferitele ansambluri care alcătuiesc situl.
Situl arheologic era considerat în 1991 de către Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice „rezervaţie de interes public naţional”, teritoriul său fiind decretat de comisia de aplicare a legii 18/1991 art.34, domeniu public, stabilindu-se şi un perimetru de protecţie conform planului urbanistic general al comunei Târgşoru Vechi.
În 1997 apare un grup de călugări veniţi de la mănăstirea Sitaru, cu intenţia de a reactiva fosta mănăstire Turnu. Aceştia, „în virtutea unor argumente nefondate şi lipsite de valoare juridică”, s-au instalat pe teritoriul rezervaţiei (castel Moruzzi).
Menţionăm pe scurt istoricul mănăstirii de la Târgşor: 1671 biserica şi curtea domnească îşi schimbă rostul în mănăstire de călugări, târgul domnesc continuând să existe în jurul mănăstirii, independent de aceasta. Actul de înfiinţare şi achiziţiile ulterioare de proprietăţi îmbogăţesc patrimoniul mănăstiri în afara târgului medieval. Abia în 1760 este dăruită de către Scarlat Ghica moşia domnească a Târgşorului către mănăstirea Turnu, dar din 1775 aceasta trece în proprietatea familiei Moruzzi. Ultimele proprietăţi ale mănăstirii se află conform catagrafiilor din 1793 şi 1831 pe actualul teritoriu al satului Târgşoru Nou, unde, din 1858 se vor muta şi călugării într-o mănăstire nouă, existentă şi azi. Din 1775 şi până în 1947, la exproprierea comunistă, teritoriul actual al rezervaţiei arheologice naţionale Târgşoru Vechi a fost în propietatea familiei Moruzzi, ferma acestora de animale de rasă devenind ulterior baza IAS-ului.
Ca atare pretenţiile de proprietate ale noilor călugări asupra teritoriului rezervaţiei nu au nici un fundament legal, fapt recunoscut şi de instanţa de judecată de la Ploieşti într-un prim proces. Ulterior, pe baze numai de ei ştiute, preacucernicii părinţii, sub oblăduirea Patriarhiei române, au reuşit acapararea cu titlu de proprietate a 75% din teritoriul rezervaţiei. Faptul că nu au acte, că nu respectă caracterul de rezervaţie arheologică de importanţă naţională, că nu pun în aplicare principiul de protecţie al monumentelor arheologice şi arhitectonice – ne respectarea zonei de protecţie nonedificandă (proiectul construirii de chilii peste sau în interiorul incintei voievodale, trecerea cu maşini peste zidurile incintei…), că împiedică cercetarea arheologică (interzicerea accesului la baza arheologică, la depozitul şantierului şi îngreunarea săpăturilor – acord dat abia în octombrie deşi existau solicitări şi bani din iunie) par să fie lucruri care nu deranjează şi nu afecteză planurile „creştine” ale Bisericii Ortodoxe Române.
Pe teritoriul rezervaţiei arheologice au fost identificate nivele de locuire din:
PALEOLITIC
- locuinţă de formă semiovală;
NEOLITIC :
- cultura Starčevo-Criş;
- cultura ceramicii liniare;
- cultura Boian;
- cultura Gumelniţa;
EPOCA BRONZULUI :
- cultura Monteoru;
- orizontul mormintelor cu ocru;
- cultura Glina III-Schnekenberg;
- cultura Tei.
HALLSTATT :
- grupul cultural Ferigile-Bârseşti
LA TÈNE :
- aşezare databilă I a.Chr. - I p.Chr.
Epoca ROMANĂ :
- 2 cuptoare de ars ceramică;
- terme de formă dreptunghiulară;
- castru;
- două barăci (la 90-100m NNV de terme);
Epoca post romană
Sec. II-III :
- aşezare Chilia-Militari;
- necropolă sarmatică;
- necropolă tip Sântana de Mureş – Cerneahov;
Sec. V-VII :
- 2 aşezări de tip Ipoteşti-Cândeşti;
- mormânt de călăreţ avar ;
Sec. VIII-X :
- 3 aşezări de tip Dridu;
Sec. XII-XIII:
- urme de viaţă la NV de incintă, pe malul stâng al Leaotei;
Nivel MEDIEVAL
Târgului medieval îi corespund următoarele nivele cronologice :
- Nivel de sec. XIV;
- Necropolă sec. XIV;
- Necropolă sec. XV;
- Nivel de sec. XV : locuinţă de suprafaţă cu pivniţă
- Nivel de sec. XV-XVI : 14 locuinţe, biserica ridicată de Vladislav II.
- Nivel de sec. XVI-XVII: locuinţele, ateliere ale unor meşteri olari şi fierari, 2 biserici, una presupusă a aparţine domniei lui Neagoe Basarab, iar cealaltă lui Mihnea Turcitul.
Incinta voievodală cu două curtine şi biserica aferentă:
- Prima fază (A) e reprezentată de biserica lui Vlad-Ţepeş cu necropolă;
- Faza a doua (B) prima incintă probabil construită începând cu vremea lui Neagoe Basarab. Turnul de intrare, Casa domneascăzidită şi o construcţie adosată zidului de V.
- Faza a treia (C) Antonie-vodă din Popeşti schimbă radical aspectul curţii domneşti. Biserică construită din cărămidă; un corp de clădire compus din 5 încăperi, o clădire formată din 6 încăperi. Turnului de intrare i se adaugă o scară zidită şi suferă modificări la nivelul parterului;
- Faza a patra (D) domnul C. Brâncoveanu ridică o a doua incintă şi pictează biserica lui Antonie-vodă. Din această epocă datează şi un hambar şi poate o bucătărie cu rigolă de scurgere ca şi o instalaţie sanitară.
Pe un teritoriu relativ restrâns se află un potenţialul arheologic care nu trebuie neglijat :
1. termele şi castrul sunt păstrate integral şi fac parte din seria de monumente romane din epoca traiană din zona subcarpatică alături de castrele de la Drajna, Mălăeşti-Prahova, Voineşti-Argeş;
2. necropola din sec. III-IV este cel mai important sit pentru stabilirea cronologiei culturii SM-C, pentru identificarea componentei etnice dar şi a comportamentelor ce ţin de rit şi ritual ale purtătorilor acestei culturi, cu atât mai mult cu cât starea de conservare este foarte bună;
3. faptul că aşezări din sec. II-III, V-VII, VIII-X au fost descoperite şi cercetate parţial, în acelaşi punct arheologic (fapt de asemenea unicat) face posibilă o comparaţie a vestigiilor extrem de folositoare în înţelegerea mileniului întunecat.
4. curtea domnească este singura accesibilă unei cercetări integrale, nefiind suprapusă de construcţii moderne.
5. târgul medieval este de asemenea ne deranjat de construcţii moderne constituind un excelent potenţial de comparaţie cu descoperirile relizate în Oraşul de Floci.
Ca atare, faptul că acet sit, unic prin bogăţia ansamblurilor sale, ideal pentru un parc arheologic, nu este protejat şi cu fapta, nu numai cu vorba, de către autorităţile române atât din sfera culturală cât şi din cea a justiţiei este de neconceput, iar cercetătorii străini care află de cazul Târgşor rămân consternaţi că aşa ceva poate fi posibil într-o ţară ce se declară laică, ataşată valorilor culturii europene şi supusă legii (art.16 Constituţie: “Nimeni nu este mai presus de lege”).
Comunicare prezentată la A.R.A. 3 – aprilie 2002
copyright © Simpara 2000 – 2005, toate drepturile rezervate
Laudabila munca tuturor ! Pacat sa se piarda asemenea vestigii ale trecerii noastre pe pamantul acesta . Cat despre linistea cu BOR , ramane de vazut dupa restaurarea lacasului sfant . Eu nu am incredere in preasfintii parinti .
RăspundețiȘtergeremda...BOR INCEARCA ACUMA SA PUNA STAPANIRE PE PLATOUL BABELE !!!(MAI NOU)
Ștergere