613.Noi date despre curtea boierească de la Deleni.

In lucrarea Documente privind Istoria României, veacul XVII – A.Moldova vol.V (1601-1605), Editura Academiei Române – 1959 București, am găsit două acte domnești (ispisoc), 169-170,  date de Ieremia Movilă voievod.
Mai puțin interesează conținutul acestor acte, interesant este unde au fost date! “La Deleni, mai sus de Hârlău”.


Acest ispisoc, este dat la 23 septembrie 1603 la Hârlău. La sfârșit este menționat “In dealul Hârlăului.  Insuși domnul a spus.”
DA PAGINA !

 

A doilea act, dat mai târziu, pe 6 octombrie 1603, se termină cu formula “Scris la Iugani, mai sus de târgul Hârlău, anul 7112 (1603), octombrie 6. Domnul a spus. Stroici mare logofăt a învățat. Și a iscălit.”
De sunt aceste documente importante pentru istoria comunei Deleni, județul Iași? Aceste acte fac dovada existenței unei curți boierești, probabil a logofatului Stroici (care a fost gazdă lui Ieremia Movilă, voievod). Se știe că la abia la începutul secolului al XVII-lea, proprietarul moșiei Deleni a devenit marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686), care s-a stabilit aici, fondând ramura boierilor Cantacuzino-Deleanu. El era fiul marelui spătar Iordache Cantacuzino (1581?-1663); acesta din urmă descindea dintr-o veche dinastie de împărați bizantini și era unul dintre cei mai bogați boieri moldoveni ai vremii. Iordache Cantacuzino era cumnat cu domnitorul Vasile Lupu (1634-1653), soțiile lor fiind fiicele marelui boier Costea Bucioc, proprietarul moșiei Șerbești (județul Neamț).
În apropierea curții boierești, marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu a construit din piatră și cărămidă în anul 1669 o biserică cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Lăcașul de cult a fost reparat în 1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?), care a înzestrat-o “cu toate podoabele”, după cum scrie și în pisania bisericii.
Se cunoaște că fostul nume a satului Deleni, județul Iași a fost în vechime Iugani. Vechiul sat (unde se afla și o biserică din lemn), aflat în apropierea iazului Gurgueta a fost ars de tătari, locuitorii mutându-se mai spre deal (Dealul Mare). De aici numele de Deleni – cei din deal!
De menționat că la acea dată curtea domnească din Hârlău era funcțională, asa cum o zidise Ștefan cel Mare la 1486, și renovată de Petru Rareș Voievod (1524- 1538) pe timpul primei domnii.

col(r) Miron Dumitru