29 iunie 2015

847. Clinceni! Clinceni! Clinceni! (fotoreportaj)

DSCN1182
.
       Colega noastra Ana-Maria ,harnicutza ca de obicei, a terminat fotoreportajul despre Clinceni, amenintandu-va in aceste pagini ca restul aventurii o veti citi de la mine...Desigur asa va fi...Cum pot de repede!
      Eu mai am ceva de lucru, mai ales cu "poznele" colegilor nostri-total diferite de ale ei desigur...mai ales ca vor aparea in ele muuuulte diplome!
      De ce?Lasa c-o sa vedeti!
      Pana atunci delectati-va ,mai ales cu superbele sale fotografii.
      (nemotoujours)

      După mulţi ani de aşteptare, renunţări şi amânări… Iată-mă, în sfârşit, aterizând cu eleganţă pe gazonul aerodromului de la Clinceni. Fără scârţâit de frâne în parcare şi cu zâmbetul pe buze, privind un cer cum nu se poate mai potrivit pentru un show aerian de excepţie.
Şi asta după ce comisesem deja o gafă pentru care mă mir şi acum că Nemo m-a iertat de vreo câteva după ceafă. Cred că, dacă nu  ar fi existat pericolul de a-mi deregla prea tare obiectivele, ceea ce ar fi dus la fotografii neclare, lipsa timpului nu l-ar fi împiedicat…
       Dacă mi se părea imposibil de ajuns acolo din Ploieşti, din Bucureşti e mai simplu decât un „hapciu”, cu maşina proprie!… Ultima curbă şi hangarul celor de la TNT răsare din iarbă. În sfârşit păşesc  în… „drop zone”! Mă opresc pentru câteva secunde pentru a admira locul în care se împlinesc, dacă nu toate, unele vise, sigur.
        Ultrauşoarele au deschis spectacolul…
        DA PAGINA!

DSC01453
.
DSC01503
Ultrauşoarele sunt deja în aer, zmeele nu se lasă mai prejos.















  Şi este primul spectacol aerian de la Clinceni de la care am reuşit să nu lipsesc! Ura!Ura! Striga şi camera foto, fericită că are atâtea de fotografiat.
   Lume multă, chipuri zâmbitoare, copii ridicând zmee ale căror fire se împleteau de picioare…

  Ochi lipiţi de cer, exclamaţii de admiraţie şi multe aplauze.
Deşi soarele zâmbea cam larg, deşi ochii erau obligaţi să clipească destul de des, mulţumeam toţi pentru o zi surprinzător de frumoasă ce invita la bucurie. Era ziua lor! A copiilor! A copiilor de toate vârstele, iar sărbătoarea era în toi!
   Paraşutiştii de la Aeroclubul României şi TNT Brothers au convins câţiva copii (doar câţiva ?!) că un salt cu paraşuta ar fi cel mai potrivit cadou de ziua lor:

   Wilga, acest muncitor ce nu se poate abţine să atragă toate privirile spre structura sa cu totul ieşită din comun (sincer… n-aş spune nu unei plimbări cu extraterestrul ăsta!), ridică planoarele elegante, care au vrăjit (încă o dată) publicul cu baletul lor silenţios. White Wings!

Parada Zlinurilor!…
DSC01471
Încă nu distingem prea bine pasagerii, dar îi vom descoperi foarte curând.

DSCN1297
Soarele râzând în toată strălucirea lui.
Ion Alexandru, comandantul Aeroclubului Clinceni
DSC01463
Uneori chiar şi piloţii lasă manşa pentru camera de fotografiat.


DSC01470
Şi… Dan Ştefănescu! Aerul se electrizează şi vibrează în evoluţia YAKului 52.
DSC01473
DSC01486
DSC01489
DSC01492
DSC01495










    Muzica Extrelor face inimile să danseze în hora frenetică a dorului de zbor.
Şoimii României!
   În gând, mulţumesc celor care au reuşit să mă aducă până aici. Era o zi aşteptată. Clinceni  şi, pentru prima dată, aveam ocazia de a-l vedea pe Cătălin Prunariu la manşa Extrei 300! Frumoase clipe de bucurie!
   Forţele Aeriene Române, auzind de marea sărbătoare, trec să ne facă un semn din elice.
   Dan Ştefănescu şi Dan Conderman, Iacării Acrobaţi în formulă redusă, decolează pentru un atac aerian ce avea să incendieze atmosfera… La propriu!
  Spectacolul din amurg se mută în miez de zi, iar alegerea se dovedeşte foarte inspirată. Din păcate, în loc să-mi umplu tolba cu avioane… Mi-am îmbogăţit colecţia de pălării, umbrele, zmee, stâlpi, şepci şi cozi frumoase de YAKuri…
 Oh, dar iată şi vitejii pasageri!(ai Iacarilor,vezi fotografiile)
  La cât sunt de ascunşi, s-ar spune că le-a bătut inima de pluş cam iute în timpul zborului, dar cred că tare mândri sunt ei în sinea lor de jucării…
  După zbor, aceşti copiloţi neobişnuiţi aveau să bucure copiii care i-au primit în dar!
  Şi…(adica na urma ceva cu diplome,cum vedeti in penultima foto -nota nemotoujours)
  Dar aceasta este o altă poveste de pe Aerodromul Clinceni, pe care îl voi lăsa pe nemotoujours să v-o spună. 
  Noi ne despărţim aici, nu înainte însă de a mulţumi tuturor celor implicaţi în eveniment pentru cele câteva ore frumoase petrecute acolo.
  Vă mulţumim, dragi zburători! Vă mulţumim că existaţi şi pentru tot ce faceţi! Cer senin!




































DSCN1349
  Wilga, acest muncitor ce nu se poate abţine să atragă toate privirile spre structura sa cu totul ieşită din comun











DSC01456
.







George Rotaru


DSC01448
Prietenul BN2 nu putea lipsi de la o aşa sărbătoare. Formaţia care mă uimise în Ploieşti se lasă acum admirată.Nu m-ar mira să înveţe şi el să se dea peste cap, până la anul! Se integrează foarte bine!

DSC01588
DSC01587

DSC01589

DSC01594
Oh, dar iată şi vitejii pasageri!

DSC01596
La cât sunt de ascunşi, s-ar spune că le-a bătut inima de pluş cam iute în timpul zborului, dar cred că tare mândri sunt ei în sinea lor de jucării…

Noi ne despărţim aici, nu înainte însă de a mulţumi tuturor celor implicaţi în eveniment pentru cele câteva ore frumoase petrecute acolo.

Vă mulţumim, dragi zburători! Vă mulţumim că existaţi şi pentru tot ce faceţi!
Cer senin!

scris si fotografiat:*Ana-Maria*
reeditat:*nemotoujours*