Victor Ilie "Bucharest International Air Show , acel moment
din an în care aviația vine cu fast în capitală. Oamenii vin cu mic, cu mare, de
la cei mai mici până la cei mai bătrâni, de la cei pasionați până la cei care
nu au au nimic de-a face cu ea.




Este acel moment din an când poți simți briza
de sub un elicopter, când rămâi cu gura căscată la tonouri și la măiestria
aviatorilor, când auzi sunetul MIG-urilor care și îți crește adrenalina, unde
vezi reprezentanții altor țări veniți să ne arate măiestria lor și în care poți
intra să vezi cum e la bordul aeronavelor.
"






Aurelian Bucur "Ce inseamna BIAS pentru mine ?
O ‘’nebunie’’ pe care o astept cu sufletul la gura an de an si de unde plec cu imagini incredibile si amintiri de neuitat.
Un exemplu: BIAS 2017, un show exploziv la propriu si la figurat, dar in acelesi timp plin de candoarea copilariei.
Un prilej minunat de a cunoaste oameni si de a lega prietenii peste bariere de nationalitate si limba.
Mai jos impreuna cu doi paramedici americani de pe un Hercules amenajat MEDEVAC, doi oameni minunati pe care sper sa-i mai revad si, evident prietenul, meu dl. profesor Mihai Atanasie Petrescu"

Ana-Maria "BIAS... Mai pe larg, Bucharest International Air Show...
Unii ajung o dată, din întâmplare, sau pentru că este week-end și nu vor să meargă la munte, ori la mare, sau pentru că prietenii mergeau și a părut a fi o idee bună, sau, pur și simplu, pentru că, ajungând la o anumită vârstă, la care au voie să decidă - în sfârșit! - ce vor să facă și unde vor să își petreacă ziua, au ales. Dintre aceștia, pentru unii va fi prima și ultima dată - că e zgomot, că e multă lume, că au constatat că nu sunt interesați, de fapt... Alții vor mai veni, din când în când, când timpul le-o va permite. Pentru că le-a plăcut. Iar alții vor veni în fiecare an, la fiecare ediție, indiferent de vreme, concediu, nuntă, botez, boală, înmormântare, ori programare la... chirurgie.
Am experimentat totul...
Am inceput printr-o mare ratare, ori mai multe împletite: BIAS 2012. Doua zile! Pai stiam eu atunci ca e unicul pe care il voi prinde de doua zile?! Nu am ramas pentru a doua zi! EU! Dar a fost o doza prea mare dintr-o data pentru cineva complet nepregatit. Durata, amalgamul de aparate de zbor... Brusc in necunoscut, cu singurul cap disponibil vâjâind, entuziasmata, dar neavînd totusi mare idee de cam nimic din jur... Am zis pas. Prea mult, multumesc!
Normal ca nu as mai face asta, chit ca dorm trei zile fara sa mai stiu pe unde si cum! Dar... Prea tarziu... Iacarii Acrobati - stiam! Aeroclubul Romaniei - stiam Extrele. Jurgis Kairys - stiam! MIG-21 - ete... Stiam, dar doar dupa... BOOM. Deci putea fi orice, daca inchideam ochii, as fi spus... MIIIG! Turkish Stars - nu mi-am revenit trei saptamani. Frecce Tricolori - neah... Veneau dupa Turkish Stars... Nu i-am apreciat indeajuns... (Mult mai tarziu, aflandu-le povestea, mi-a parut rau ca nu le-am facut mai multe fotografii - oricum nu erau minunate, dar... de atunci nici ca am mai avut ocazia. Cand va fi, insa, aparatul va fi pregatit!) IAR-99?! Serios? Chiar era nevoie sa le cunosc deja? Am aflat si, încet-incet, reținut.
DĂ PAGINA!