![]() |
| , |
Citisem Villon, ii stiam povestea si a o vedea ecranizata astfel mi se parea o adevarata minune.
Nu am fost dezamagit. 3 ore am paralizat pe scaunul de cinema, parca fiindu-mi frica sa nu pierd ceva miscandu-ma. La terminare ma durea ceafa, gatul. Am fost cu bunul meu prieten din copilarie, si el captivat de regizor si de subiect.
Nu am putut vorbi la terminare. Mergeam si inca visam ce vazusem, tarziu am reusit sa scoatem ceva exclamatii de admiratie. Am fost efectiv impresionati de bogatia de imagini, de concentrarea infernala de actiune, intamplari,sentimente.
Din originalul miniserial de 4 episoade facuse un film de 3 ore naucitor.
Amandoi am conchis ca filmul era ceea ce trebuie, Villon era Villon. Asa cum il simtisem din baladele, poemele, opera lui incredibila.
Ulterior, criticii francezi au recunoscut ca, desi blamasera lasarea poetului national pe mana unui strain spunand ca este o blasfemie, s a dovedit lozul castigator.
In onoarea regizorului si e chipei sale, a realizarii incredibile, am facut o recenzie la sange, cu can-canuri, intamplari, finante, tehnica, tot ce poate contine productia unei capodopere artistice.
Cititi, va rog:







