752.HAI-HUI prin lume:LE JOUR “J” + 1 LE BOURGET (6) de Mihai-Athanasie Petrescu

.

  Tribulatiile prietenului nostru iubitor de calatorii si de avioane  continua :

  Nu mă îndrumă nimeni să o iau într-o anumită direcție, așa că ma decid singur să dau o raită prin vecini.
  Cam îmi dau seama ce urmează să vad în “fabrica” fraților Voisin și nu mă înșel: niște încăperi cu o bogată propagandă vizuală, alcătuită din fotografii ale proprietarilor Voisin, ale contemporanilor lor amici și inamici, dar colegi de suferință,

DA PAGINA !

670.Hai-hui prin lume:Le Jour “J” (4) de Mihai-Athanasie Petrescu

.

Intrăm într-un hol, n-aţi ghicit, ăsta e mic, mă rog, nu chiar aşa mic, iar acolo găsim … o coadă! Iar noi care credeam, pe vremea lui Ceauşescu, că suntem originali. Coadă la recepţie?! Asta e original, en effet. Iar acolo două tinere voinice, extrase, probabil, din bancul ăla cu proaspătul tătic din troleibuz, luat de guler de un miliţian: una albă şi una neagră. Mi se împlineşte dorinţa de a intra in dialog cu negresa, mi se pare mai simpatică şi mai răbdătoare decât colega ei, şi nu mă înşel. Fata îmi găseşte numele pe tabel, se chinuie din răsputeri să mi-l pronunţe, îi dau o gură de ajutor şi chiar mă recunosc în ceea ce spune ea. Îmi dăruieşte un zâmbet alb, îmi ia banii şi îmi dă un schimb o chitanţă, pe care o înşfac şi o rupem la fugă spre lifturile din dreapta (aflate sub supravegherea unui negru uriaş, care se juca cu un smartelefon pe măsură, dar cred că se uita prin el ca spionii care, în filme, îşi fac o găurică în ziar şi îşi pândesc adversarii). Deja e ora 1400 trecute pe ceasul meu reglat pe ora Roşiorilor, ceea ce nu ne lasă prea mult timp pour flâner.

DA MAI DEPARTE !

648.Hai-hui prin lume:Le Jour “J” (3) de Mihai-Athanasie Petrescu

Continuam tribulatiile colegului nostru prin mirificul Paris, in excursia vietii sale.

"Deşi nu eram încărcat decât cu un troler şi un rucsac, drumul de la CDG la Paris nu pare lucru uşor. Norocul meu că am fost , o data în viaţă, băiat deştept şi am cerut de la hotel variante de transport. Cei de la Ibis de asemenea au fost băieţi deştepţi şi au delegat o fată să-mi dea răspunsul:
Voici le meilleur trajet pour se rendre à l’hôtel depuis l’aéroport Charles de Gaulle :
1.RER B  Direction Paris
2.Vous vous arrêtez à Gare du Nord
3.Vous prenez la Ligne 4 Direction Porte de Clignancourt
4.Vous vous arrêtez à Porte de Clignancourt

5. Vous prenez le BUS “137” direction ZI Villeneuve la Garenne
6. Vous vous arrêtez au 3^ème arrêt « Gerard de Nerval »

Cordialement /Best Regards
Eliz, Service réservation
În primul rând mi-a plăcut faptul că mi-au răspuns, în al doilea că mi-au dat informaţia cerută, în al treilea că semnătura sugerează un hotel tânăr, cu un personal apropiat de clienţi."

DATI PAGINA !

640.LE JOUR “J” (2) - Hai-hui prin lume

 Mestecând cu grijă piatra imaginară pe care am luat-o urcând în premieră la bordul unui avion de pasageri cu reacţie, alături de cea pentru prima călătorie cu start de pe Otopeni, pentru primul Airbus, pentru primul zbor dincolo de graniţe, pentru primul Air France (cam producţia pe un an de zile a unui concasor de talie medie pentru alte premiere uitate), urmăresc curios traiectoria pe platformă. Revăd jumătate din flota de Airbusuri A-310 a TAROM (YR-LCA), retro-jetul „Craiova” (YR-BGC), fac cu mâna şi celorlaltor avioanealecompaniei româneşti şi îmi fixez atenţia asupra suprafeţelor de comandă ale aripii mele din dreapta, flaps scos exact atât cât e nevoie, eleron tremurând de nerăbdare. Mi-e ciudă că nu vad şi nici nu prea aud motorul, ca să mă conving eu că funcţionează. Mai ţopăim peste câteva rosturi ale bretelei şi, fără să îmi facă plăcerea de a mai sta niţel pe gânduri la capătul pistei, pilotul bagă motor (da, în sfârşit îl aud, merge) şi cei 3500 de metri ai pistei 8 R rămân jos, iar noi ne îndreptăm spre primul viraj … care ia prin surprindere pe toată lumea. Aproape pe toată lumea, eu eram cu ochii pe eleron. Mai avem timp să admirăm frumuseţile patriei şi profităm de oportunitate. 

DA PAGINA !

632.LE JOUR “J” (1) - hai hui prin lume

.

    Colegul nostru Mihai Atanasie Petrescu, dupa cum stiti mare pasionat de aviatie printre altele, s-a "zburatacit" zilele acestea prin Franta sa mult-dorita si hai-hui prin lume fiind, s-a gandit sa ne impartaseasca si noua ceva impresii inca de la zborul catre "Orasul luminilor", in stilul sau vesel,amuzant.

  Haideti sa-i citim plimbarea, nu de alta, dar tare frumos le spune:

"    Câţi ani or fi trecut de când am învăţat la şcoală despre Paris la orele de limba franceză? Sa fi fost in clasa a opta, cu doamna profesoară Macavei, sau la liceu, cu doamna Taraş? Încă de atunci, unul dintre obiectivele vieţii mele pământene a fost fixat: acela de a vizita capitala Franţei.
    În anii aceia, o călătorie peste hotare îl transforma pe românul respectiv într-o personalitate invidiată de toţi cunoscuţii. Poate că nu era extrem de greu să  pui unul peste altul leii necesari, dar obţinerea paşaportului şi a vizelor necesare – mai ales a celei de ieşire – erau dincolo de îndemâna omului de rând. A trebuit să aştept 40 de ani ca să îndeplinesc condiţiile de mai sus: vizele, dar şi paşaportul, nu mai exista, atunci când vine vorba de Franţa; în schimb leii disponibili sunt tot mai puţini după ce completezi lista datoriilor plătite lunar. Sigur, am adoptat soluţia posibilă: o nouă datorie, care, de luna viitoare, se adaugă la check-list-ul existent."

DA PAGINA !

484.Cap compas: Paris (Episodul 3)

NOTRE-DAME DE PARIS

Biserica Ortodoxă din Paris

“Mâine nu muncim! Mâine mergem la biserică!”, tot auzeam în jurul meu de câteva ore…

Era duminică. A doua zi, era luni. Ce căutam luni la biseircă?! De ce nu muncea nimeni într-o zi de luni?! Fiind în vacanţă, nu înţelegeam nimic. N-am întrebat. Mi-am stors, cu sârg, fiecare celulă cenuşie pe care o posedam întreagă – sau pe sfert – şi, până la urmă, am înţeles! Era 15 august!

În sfârşit lămurită că a doua zi nu aveam cum să mă sustrag mersului la biserică, am putut adormi liniştită…

“Biserica”, era Biserica Ortodoxă din Paris !

*Ana-Maria*

DA PAGINA !

470.CAP COMPAS: PARIS (Episodul 2)

A sosit şi clipa în care trebuia să răspund la una dintre cele mai grele întrebări…
- Ce vrei să vezi, înainte de toate?!
Ei asta-i! Să aleg? Cel mai simplu, când nu ştii ce să faci, pus în faţa unei oferte prea bogate, e să nu te gândeşti. Eu, cel puţin, aşa procedez. Răspunsul m-a surprins, aşadar, la fel de mult ca pe ceilalţi:
- Turnul Eiffel!
Privirea bănuitoare a lui C. mi s-a părut îndreptăţită. Ca şi întrebarea…
- Ce să faci ACOLO?!
- ?!… Să… URC?!
- Şi în afară de asta?
M-am gândit, m-am răzgândit…
- Să… văd Parisul de sus?
- Şi…altceva?
Este adevărat că, în mod normal, aş fi avut măcar un motiv, oricât de mic, oricât de ascuns, chiar şi mie însămi, altfel cum să fac eu, tocmai eu, ce face toată lumea? ! Ei bine, de data asta, chiar nu exista un alt motiv. Poate doar pentru că era mai simplu, dintr-o mare de tentaţii, să nu aleg, ci să încep cu ceva…uşor.
A rămas stabilit să mergem la Turn imediat ce timpul o va permite. Printre alte drumuri şi plimbări, aveam grijă să le amintesc, nu cumva să uite: ”Şi la Turn, când mergem?”
N-am primit un răspuns prea clar, aşa că m-am mulţumit să…aştept.
Iar aşteptarea nu-mi fu prea lungă…
DA PAGINA !

004. Daca Brancusi nu se nastea in Romania?

 Daca ar fi fost francez?

 Noi,romanii,avem un proverb,care cred ca nu mai exista la alta natie :  

"Nimeni nu-i profet in satul lui" 

 Din cauza acestui proverb ne-am prigonit iluminatii , geniile nascute de aceasta natie?
 Sau acest proverb este o simpla rezultanta a ciudatului comportament romanesc ?
 Ori a dozei de meschinarie,invidie si prostie ce contrabalanseaza la noi geniul?
 Si Brancusi este o victima a acestei realitati?
 Urmariti un documentar anglo-roman despre acest geniu care daca se nastea francez...Poate traia si crea mai mult?