11 aprilie 2013

O39.Minti romanesti 1 :George (Gogu) Constantinescu

 
  Pe aceasta cale incepem un ciclu dedicat mintilor luminate din Romania, atat inventatori cat si literati,istorici,artisti ,despre toti cei care au dus geniul romanesc in lume.

  Vor fi biografii preluate si articole proprii Suntem Romania !

  Va invitam sa ne sugerati nume dintre acestia.


Gheorghe (George, Gogu) Constantinescu (4 octombrie 1881, Craiova - 12 decembrie 1965, Londra, Anglia) - inginer şi inventator. Născut într-o familie de intelectuali, tatăl său, Gheorghe, fiind un eminent profesor de matematică la Liceul „Carol I” din Craiova. Urmează studiile liceale în oraşul natal, iar în 1899 se înscrie la Şcoala de poduri şi şosele din Bucureşti, pe care o absolvă cu o medie de excepţie, proiectul de diplomă având ca temă proiectarea unui pod de beton armat, stârneşte admiraţia profesorilor. După unele tatonări, se încadrează în colectivul condus de profesorul Elie Radu, lucrând în probleme de construcţii edilitare; iar în 1910 pleacă în Anglia unde se dedică fundamentării unei noi ştiinţe: sonicitatea. Încă de pe băncile liceului Constantinescu este preocupat de transmiterea prin vibraţii în medii elastice şi plecând de la studiul transmiterii sunetelor, elaborează o teorie matematică a acordurilor muzicale.


După absolvirea facultăţii, îşi îndreaptă atenţia cu prioritate asupra construcţiilor de beton armat, care la acea dată erau privite de specialişti cu mult scepticism din cauza numeroaselor accidente produse prin prăbuşirea unor clădiri construite pe această bază (cea mai răsunătoare fiind căderea hotelului Celeste din Paris). Ca urmare a studiilor întreprinse, în anii 1904-1905 elaborează o teorie originală a betonului armat precum şi calculul bolţii încastrate, bazate pe relaţii matematice riguroase, stabilite de el, acordând o atenţie deosebită condiţiilor de producere a fisurilor la fabricate din beton sub diferite sarcini. Pe baza teoriilor sale, proiectează şi realizează un pod cu deschiderea de 14 m pe şoseaua Doftanei, podul cu deschiderea de 16 m din parcul Carol din Bucureşti - care este primul pod construit în ţară din cadre de beton armat - apoi podurile din Brăteşti, Răcătău şi Adjud, unele la o deschidere de 46 metri şi lungime de 500 metri etc. Din articolele publicate în Buletinul Societăţii Politehnice Bucureşti, în aceeaşi perioadă, a prefigurat şi ideea betonului armat pre-comprimat.

În anul 1907 este solicitat să participe la consolidarea structurii actualului Parlament, la execuţia structurii de rezistenţă a clădirii primăriei Capitalei, precum şi la unele construcţii industriale ori cu alte destinaţii (cum este moscheea din Constanţa, realizată în 1909, turnul construcţiei, elaborat din beton armat, iar construcţia din planşee cu pânze subţiri la bolţile cu deschidere de 4-5 m au constituit o premieră mondială). În anul 1909 a conceput un autovehicul monorai a cărui deplasare era asigurată de un sistem de echilibrare pendulară. Cele mai remarcabile realizări ale savantului Constantinescu se găsesc însă în domeniul sonicităţii, ramura mecanicii mediilor continue bazată pe transmiterea energiei prin vibraţii în fluide, ştiinţa creată de el şi în domeniul căreia realizează primele aplicaţii, încă din anul 1912.

Constantinescu fundamentează teoretic sonicitatea în anul 1918 prin lucrarea apărută la Londra: The theory of sonics. A treatise on transmission of power by vibrations, în care este folosit pentru întâia oară conceptul sonicitate, a cărui paternitate îi aparţinuse de drept. Pe baza lucrărilor sale teoretice şi experimentale, inventatorul Constantinescu construieşte în Anglia, în 1916, un sincronizator sonic care permitea executarea tragerii cu mitraliera printre palele elicei de avion, sincronizând deci mişcarea de rotaţie a elicei cu tirul armei de foc. Sincronizatorul Constantinescu (Constantinescu Fire Concrete Gear), care putea fi adaptat şi pentru tragerea cu mai multe mitraliere simultan, a fost asimilat de Amiralitatea britanică şi executat în peste 50.000 de exemplare, fiind una din cele mai cunoscute invenţii ale savantului. De aceeaşi notorietate se bucură şi convertizorul sonic de cuplu, remarcabila invenţie menită să îmbunătăţească transferul de putere între motorul şi roţile motoare ale autovehiculelor. Inventatorul a realizat prima variantă a construcţiei sale în, anul 1925 la Paris, prezentând prima locomotivă acţionată de un convertizor sonic de cuplu.

Pe baza aceleiaşi invenţii Constantinescu a construit un automobil în a cărui structură a folosit un convertizor sonic de cuplu, soluţie care făcea inutile ambreiajul, cutia de viteze mecanică şi diferenţialul; prezentat la Salonul Automobilului de la Paris, în anul 1926, lucrarea a fost premiată ca una dintre cele mai prestigioase construcţii ale timpului. Ideile savantului în domeniile betoanelor şi al sonicităţii au căpătat extrem de largi şi numeroase aplicaţii. De exemplu, pe baza teoriei şi calculului privind betonul armat şi bolţile încastrate au fost proiectate şi construite rezervoare de ţiţei din beton, în loc de metal; în altă ordine de idei, tot el a recurs la stabilizarea prafului drumului de exploatare petrolieră Doftana-Buştenari, prin pulverizarea cu ţiţei. Teoria sonicităţii a fost folosită pentru elaborarea unei noi tehnici de foraj şi pompare sonică, între anii 1934-1937, cunoscută sub denumirea procedeul Basgan, precum şi pentru deparafinarea sondelor cu curenţi sonici. Pe baza acestei teorii au fost construite generatoare sonice cu diferite utilizări, sonete sonice pentru baterea piloţilor la adâncimi mari, variate tipuri de motoare sonice, ciocane sonice, haveze, instalaţii sonice pentru încălzirea apei, vinciuri, macarale etc.

În 1918, Constantinescu patentează în Anglia un injector sonic destinat pulverizării benzinei în motoarele diesel. Meritele deosebite ale savantului Constantinescu fac ca în anul 1926, în numărul din 16 ianuarie, revista britanică „The Graphie” să publice un tablou intitulat 1900-1925: Leaders in the march of progress, în care inventatorul român figurează printre primele 17 personalităţi ştiinţifice ale lumii alături de Einstein, Marie Curie, Edison, Ruthford etc. O recunoaştere a merituoasei activităţi ştiinţifice desfăşurate de Constantinescu este invitaţia de a prezenta referatul de deschidere a conferinţei jubiliare ţinută cu prilejul centenarului Societăţii Inginerilor din Anglia, lucrare distinsă cu medalia de aur. Constantinescu este deţinătorul a peste 120 de brevete de invenţii, patentate în diverse ţări (dintre care 116 în Anglia) şi totodată autorul a numeroase publicaţii ştiinţifice şi tehnice, comunicări şi conferinţe.

Completare biografie: a murit in 1965 la Londra. 

Lucrări de referinţă

Elemente din teoria şi aplicaţia cimentului armat, Bucureşti, 1906;
The Theory of sonics, a Treatise on transmission of power by vibration, Londra, 1918;
Sonicitatea, în „Buletinul Societăţii Politehnice”, anul XXXIII, Bucureşti, 1919;
Ştiinţa sonică, în „Analele Academiei Române”, seria II, tomul XI, Bucureşti, 1920;
Les ondes soniques. Leurs diverses applications mecaniques, în „La technique automobile et aerienne” nr. 136, Paris, 1927;
A hundred years of development in mechanical engineering, în „Transactions of Society of Engineers”, Londra, 1954;
Sonics, în „The Transactions of Society of Engineers”, Londra, 1959. 

preluat  crispedia.ro


Completare de pe octogonul.ro :

 Primul model convertor de cuplu
Ideile, deşi primite cu entuziasm de opinia publică britanică, aveau să se lovească iarăşi de interesele cercurilor de industriaşi.
La expoziţia londoneză din 1924, un stand pe care scria mare “Constantinesco” prezenta convertorul sonic. Peste 220 de publicaţii vorbeau despre acest convertor şi automobilul viitorului. O maşină experimentală dotată cu noua invenţie urca fără nici o greutate şi fără şocuri o pantă abruptă cu 10 persoane la bord. După noi experimente, a realizat un automobil fără cutie de viteze, extrem de economic, care putea fi condus chiar şi de… un copil. Un astfel de automobil, tip sport, cu o linie modernă, a fost prezentat la Paris, în 1926.
Gogu Constantinescu, Paris, 1926
S-a scurs aproape un secol de atunci şi marile companii, “dornice să satisfacă interesele consumatorului”, nu au reuşit să ne scape de bătăile de cap ale cutiei de viteze decît parţial.
Contribuţia românului în ceea ce priveşte motoarele şi automobilele nu se va opri aici. Ulterior, el va construi motorul diesel cu injector sonic, copiat parţial de firma germană Bosch. Acesta dezvolta 600 CP şi avea 6 cilindri.



Norocul părea că îi surîde în sfârşit. Compania americană General Motors încheie un contract privind licenţa de fabricare a convertorului de cuplu cu Constantinesco Torque Converters Ltd. Valoarea contractului era de 100.000$ pentru cheltuieli de cercetare şi o plată ulterioară de 3 mil. $ împreună cu redevenţe de 2$ pentru fiecare convertor vîndut.
Încurajat de această nouă provocare, inventatorul îşi investeşte toate fondurile în cercetare. În final, beneficiile potenţiale nu au fost obţinute pentru că cei de la GM nu au mai trecut la fabricarea în serie a convertorului, blocînd practic aplicarea sa. Încă o invenţie de mare valoare, de care a fost privată omenirea! În acelaşi mod, o serie de descoperiri medicale, care ar salva multe vieţi, nu se aplică pentru că ar aduce grave pierderi industriei medicamentelor. În medicină, sistemele sonice se pot folosi în scanare ultrasonică, neurochirurgie, terapie, etc. Spre deosebire de razele X, vibraţiile sonice nu sunt dăunătoare, ci dimpotrivă sunt benefice! Curenţii sonici penetrează cu uşurinţă ţesuturile umane, fără a le arde sau a produce şocuri. În terapie, sunt extrem de benefici, avînd efect termosonic (de încălzire).

                                          editare: - nemotoujours -

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu