Ștefăniță Vodă cel Tânăr a fost domn al Moldovei între 20 aprilie 1517 și 14 ianuarie 1527. Acest domn, Ștefăniţă ( în istorie este cunoscut sub numele Ștefan al IV-lea), era fiul lui Bogdan Orbul, fiul marelui Ștefan cel Mare şi a ibovnicei domnului, Stana. A fost crescut de hatmanul Luca Arbore.
A luat conducerea țării la vârsta de 11 ani și a stricat relațiile cu polonezii fiind ofensat de Sigismund, care a refuzat să-i dea una din fete de soție. Hatmanul Luca Arbore, voind să fie și pe mai departe în relații bune cu Polonia, de frica turcilor, a trimis o solie la polonezi. Pentru această faptă, Ștefăniță îi declară hiclean și trădător, și pune să fie executat prin decapitare la 1523 în Hârlău precum și pe cei doi fii ai săi.
DA PAGINA !
Urcarea pe tron a minorului Ștefăniță, a fost de prost augur. La 24 noiembrie 1516 un puternic cutremur, estimat la magnitudinea de 7,6 grade Richter, a avariat curtea domnească din Hârlău, construită la 1486 de Ștefan cel Mare și biserica Sf. Gheorghe construită la 1492.
Tatăl lui Ștefăniță, Bogdan al III-lea face mici reparații la curtea domnească înainte de a muri, la 15 aprilie 1517. Insă reparații de mai mare amploare face Ștefăniță Vodă.
Din actele domnești (ispisoace, urice și hrisoave, precum și corespondența cu negustorii din Bistrița și Brașov pe care i-a cunoscut pe timpul cât făcea comerț cu Polonia înainte de domnie) sunt date de cancelaria domnească de la curtea din Hârlău. Concluzia fiind că în toți acești ani a locuit și lucrat (temporar ca și Ștefan cel Mare) la Curtea domnescă din Hârlău.
In cei 10 ani de domnie, a dat 117 documente interne, (primul la 7 octombrie 1517 iar ultimul 15 iulie 1526), după cum rezultă din lucrarea profesorului Mihai Costachescu: Documente moldovenești de la Ștefăniță Vodă (1517-1527) – 1943, Iași.
Din acestea, primul document a fost dat la 8 octombrie 1517 la curtea din Hârlău, hrisovul fiind scris de Glăvan, iar ultimul la 21 decembrie 1526 tot la Hârlău și este scris de Simion.
In total au fost date de la curtea din Hârlău 20 de acte domnești, scrise de Oanță (6 documente), Dușa Cozmovici, Simion, Glăvan și Ioniță câte un document, Dumitru Popovici, 6 documente, Marghire Malaevici 2 documente, Mihuți din Hârlău, 2 documente.
Ca data de elaborare, majoritatea sunt în lunile iunie-august, 2 primăvara (1518) și 3 iarna, ultimul la 31 ianuarie 1526.
Nu a dat nici un document de la curtea domnească în anii 1520-1524.
In concluzie, după moartea lui Stefan cel Mare, curtea domnească de la Hârlău nu a fost abandonată, atât Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare, cât și Ștefăniță Vodă nepotul lui, au locuit temporar și au dat documente prin cancelaria domnească de la Hârlău.
Urmașul la tron a lui Ștefăniță, Petru Rareș urcat pe tron în Hârlău, la 20 ianuarie 1527, va face ample reparații la curtea domnească, va construi o baie și anexe.
Despre hatmanul Luca Arbore, in continuare:
In Hârlău într-un loc ce nu are nimic de a face cu vechiul târg medieval, există o stradă Hatman Luca Arbore.
Strada
Hatman Luca Arbore, se află în zona industrială a oraşului Hârlău, în
vecinătatea gării, şi duce spre ieşirea de sud est, la un obor de vite.Puţini ştiu, ca marele hatman şi portar al Sucevei timp de 40 de ani, a fost ucis din porunca domnului Moldovei, Stefăniţă în 1523, în târgul Hîrlaului, unde de 150 de ani era curte domnească şi cetate.
Acest domn Stefăniţă ( în istorie este cunoscut sub numele Stefan al IV-lea), era fiul lui Bogdan Orbul, fiul marelui Stefan cel Mare şi a ibovnicei domnului, Stana. A fost crescut de Hatmanul Luca Arbore.
Pentru ca vorbeam de hatmanul ( capetenie a oştii Moldovei) Luca Arbore, acesta a facut din cetatea Suceava un bastion al apararii Moldovei, aparînd-o cu succes atăt de atacurile turceşti cît şi polone. Ultima dată în 1497 în faţa regelui Polonei Ioan Albert şi a unei oşti puternice care voiau să răstoarne domnia Muşatinilor ( Ştefan cel Mare) şi să pună pe tronul Moldovei un reprezentant al familiei Movileştilor.
După cum spune destul de lapidar Grigore Ureche în a sa lucrare „Letopiseţul ţării Moldovei”, în 1523 în târg la Hârlău, în luna aprile, domnul Moldovei, Stefăniţă Vodă, „ a tăiat pre Arburie Hatmanul, pe care zic să-l fi aflat cu hiclenie”. In acelaşi an şi cei doi fii a marelui hatman, Theodor şi Nichita, cad pradă intrigilor de la curtea domnească fiind şi ei executati de domn. Cei trei Arbore isi dorm somnul de veci in ctitoria din satul Arbore ( 1503) care are hramul „Tăierea capului Sfîntului Ioan Botezătorul”.
*col.(r) Miron Dumitru*
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu