18 februarie 2021

1989. Povestea roborachetelor in Romania continua - Naval Strike Missile/Joint Strike Missile (video)

.
    Pentru ca avem stringenta nevoie de ele in RoArmy si se dovedeste continuu ca nu doar pentru noi (Ro) merita sa intre in dotare, revenim la subiectul singurelor rachete anti-nava de generatia a 5-a operationale actual, din motive obiective: apropierea posibilei contractari pentru achizitia lor, dar si pentru ca, pe plan mondial acestea incep sa devina din ce in ce mai interesante pentru diverse state si astfel ar fi rentabila participarea unui partener roman la  intretinerea sau productia de subansamble pentru complexele NSM local - in Romania, atat pentru uzul RoArmy cat si al partenerilor NATO, macar din aceasta parte de Europa, care deja avanseaza in achizitionare, descoperind capacitatile tactico-strategice deosebite ale variantelor armei in discutie.
    Intentia ar fi, dupa cum s-ar prefigura, ca "module" (de fapt unitati intregi de baterii) terestro-navale de NSM sa inlocuiasca in estul Europei vechiul sistem de aparare tehnico-tactic de fabricatie sovietica, de pe aceleasi pozitii strategice, conectand (cooptand) componenta NATO din nordul Europei, cu acelasi produs de baza in toate variantele sale operationale.
DA PAGINA!
.
    Sa o luam metodic: in primul rand, din cate se vede, NSM deja se afirma in bugetele de dotare ale multor armate din lume, din ce in ce mai interesate sa achizitioneze sisteme purtatoare de NSM, testandu-le, analizandu-le, solicitandu-le. Astfel se certifica oportunitatea acestui concept defensiv, dar si capacitatile sale practice.
    In al doilea rand, dupa cum se prefigureaza, linia defensiva estica europeana se doteaza cu aceleasi NSM,  apropiindu-se de o oarecare unificare a razei de acoperire cu cea nordica- se prefigureaza o cooptare a Ucrainei in acest sens, dar eu sunt foarte sceptic, (Ucraina dovedindu-se cam nesigura din multe puncte de vedere in cooperare militara, atat pentru Romania, cat si pentru Polonia)  linia de aparare in discutie fiind posibil sa se extinda catre sud, cu aportul Bulgariei. Din pacate, personal, am mari rezerve cu privire la completarea acesteia de catre Turcia, iarasi un factor strategic nesigur de la o vreme.
    Ei bine, analizand  si aceste posibilitati, stari, situatii, mi-am propus sa imi imaginez putin o formula geostrategica integrala de operare  a NSM terestre si
 navale , aplicata inclusiv la tehnica (ca platforme) existenta actual in RoArmy.
.Coasta Bulgariei

    Linia estica de aparare a Europei este complexa nu doar politic, ci si geologic, neuniforma, provocand deosebit de mult in alegerea strategiei comune de aparare, mai ales tehnico-tactic.
    Coasta turco-bulgara, de exemplu, este formata din zone inalte stâncoase cu plaje inguste, scurte, punand mari probleme atacului din larg si usurand enorm apararea tarmului, atat prin urmarire radar, cat si artileristic - cu cat punctul de tragere-lansare este mai inalt, cu atat distanta la care ajunge proiectilul (balistic) este mai mare, iar eficienta sistemului radar al apararii creste. 
    Acestia sunt factori favorizanti majori pentru orice sistem de aparare, clasic, ori reactiv. Desigur, pentru proiectilul tip NSM (acesta avand partea pur balistica a evolutiei pe traiectorie, scurta, doar la lansare - inceputul evolutiei prin functionarea motorului de start), factorul pozitie inalta de lansare nu mareste cu mult distanta de lovire, dar ajuta enorm sistemul propriu radar la
Litoralul romanesc

descoperirea si urmarirea tintelor inamice, complicand atacul acestora dinspre mare. Deci coasta turco-bulgara are avantaje majore, pe care bateriile mobile NSM le pot folosi cu brio, asa cum de atata timp o fac vechile complexe OSA, desi cu lipsuri din ce in ce mai evidente. Ca si in Romania, de altfel.
     Apararea coastei bulgare mai ales va trebui sa aiba aceeasi formula ca si a Romaniei, tratata asa cum am prezentat, putin altfel din cauza conditiilor geomorfologice specifice, incluzand varianta navala pe vedete sau corvete. In ambele cazuri, caracteristicile sistemului il fac deosebit de practic: usor, compact, de volum si suprafete utile mici - naval, cel putin, nu necesita neaparat dezvoltate platforme noi, putand fi adaptate la cele deja existente in dotare - aspect pe care l-am prezentat in articolul anterior.
     Pe linia Durankulak (Nord )- Rezovo (Sud), vedete echipate cu NSM ar patrula deosebit de eficient, litoralul avand sinuozitati accentuate, cu relief accidentat, care ofera posibilitati de operare excelente navelor mici prin metoda "strike and run/hit and go" sau, mai bine spus,  "musca si fugi", astfel echiparea cu NSM care are si avantajul bataii de 180 km se dovedeste oportuna. Practic, dupa bateriile de coasta plasate la nivel inalt, astfel ar urma linia a doua de aparare, a vedetelor costiere cu cate doua lansatoare si in larg linia intai - a corvetelor. 
     Din pacate, tocmai din cauza diferentelor majore de relief, in zona coastei romane linia a doua de aparare - cea a vedetelor - nu ar fi practica, litoralul romanesc, in afara de cateva zone scurte (Vama-Veche - 2 Mai, Costinesti, Constanta), nu poate oferi avantajul inaltimii si nici al sinuozitatii cu limbi stancoase, promontorii si  mici golfulete, astfel incat bateriile mobile de coasta si corvetele, sau chiar doua fregate echipate NSM, devin platforme de baza. Oricum, raman in calcul NPR-urile (Navele Purtatoare de Rachete - daca merita, sau nu, o astfel de echipare).
 
Vedeta blindata de Dunare-Romania

   In schimb, litoralul romanesc se continua cu o zona mare, larga, de o suprafata deosebit de complexa, cu o importanta strategica majora: Delta Dunarii cu cele trei guri de varsare in mare, practic o poarta tripla catre "buricul Europei", poarta grav amenintata la ora actuala de catre pierderea Crimeei ultrainarmate la momentul actual, chiar "peste drum" si atat de aproape. 
     In aceasta zona, trei vedete blindate reechipate cu NSM, patruland continuu in gurile celor trei canale Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe, iesind in mare dintr-un canal si reintrând pe urmatorul ar asigura o "sigilare" a zonei deosebit de eficienta, tinand cont de faptul ca vedetele blindate de Dunare romanesti sunt renumite prin felul in care "tin marea" pana la  gradul 3 si ceva mai sus.
     Sa nu uitam ca acum ceva ani Ucraina a tot provocat flota noastra fluviala, cand cu "problema" canalului Bistroe, dar, cand vedetele si monitoarele noastre "si-au aratat coltii", a cedat fara drept de apel. De fapt a fost suficienta aparitia in zona a acestora. Nu de alta, dar aceste nave sunt printre cele mai bine realizate tehnic, tactic si strategic din lume la categoria lor si ar fi pacat sa nu beneficieze de o imbunatatire de asemenea calibru cum ar fi echiparea cu NSM.
 
Vedeta blindata

   Adevarul este ca vedetele, avand profil deosebit de jos si pescaj minim tehnic posibil, dotate cu o arma ca NSM si informatii - date de tragere primite aerian sau terestru, dar si prin mijloace proprii de bord, nici nu ar trebui sa iasa in mare, capabilitatile de recunoastere si de urmarire a tintelor de catre complexul NSM avand eficienta maxima din teritoriul si canalele Deltei.
     Personal, nu as vedea o solutie tehnica de echipare asemanatoare pentru monitoarele de Dunare, acestea avand alta strategie de lupta pe Dunare, in amonte indeosebi, unde echiparea actuala inca este oportuna si eficienta. Poate doar turelele cu tunurile de 100 de mm sa cedeze locul pentru ceva echivalent mai modern, desi nu si-au aratat inca limitele. Oricum, aceste blindate fluviale nu au concurenta in toata Europa si nu vad vreun tip de nava care sa riste o lupta directa cu un monitor romanesc.
     Urcand spre Nord, in linia noastra unificata  ipotetica de aparare a Estului Europei, avem ca aliat partener NATO Ucraina, un stat inca instabil politic (consideratia autorului) si foarte afectat de granita comuna cu marele posibil oponent al Aliantei nord-atlantice (Rusia).
     Desigur, acest stat beneficiaza de la o vreme de ajutor in tehnica militara
 vestica, astfel incat si complexele NSM vor ajunge in curtea sa, in toate
 variantele constructive si operationale.
Monitor blindat de Dunare 

     Ucraina este traversata de fluviul Nipru, curgand din Rusia prin Bielarus si ajungand la mare intre canalul Chilia si Crimeea, pe o lungime de peste 2000 de km, ceea ce-l face ideal ca linie de aparare ce leaga jumatate din Ucraina de coasta sa. Dar, in acelasi timp, acest fluviu poate favoriza si un atac naval - sa nu uitam cat de bine se intelege Rusia cu Bielarus. Deci un sistem defensiv echipat NSM terestru-fluvial-maritim ar fi absolut ideal, continuand linia deja "in lucru" bulgaro-romana. Acesta s-ar intregi natural cu cel polonez-baltic.
     Relieful Ucrainei favorizeaza din plin folosirea de baterii terestre mobile si ideal pentru JLTV - sistemele  mobile cele mai mici purtatoare de NSM, a caror varianta "unmanned"-fara personal operator uman - deja incepe sa faca furori in lumea achizitoare de tehnica militara.
    Aici ar fi de notat ca astfel de platforme JLTV ar avea loc si in zona noastra, indeosebi la Delta, ca baterii de coasta mobila avansata suplimentare, fiind mici, foarte mobile, greu de "vanat", integrandu-se excelent in peisaj. 
   Din pacate, NSM sunt prea scumpe pentru a fi folosite impotriva unor tinte terestre mobile; poate, doar daca va fi cazul, impotriva unor lansatoare de
JLTV fara echipaj

vectori cu adevarat grei, de putere mare de distrugere, ajunsi in apropierea sau pe teritoriul detinatorului, ceea ce este improbabil.
   Revenind la linia noastra defensiva dotata cu NSM: din pacate, este intrerupta de catre un stat care nu are si nu va avea prea curand, sau poate niciodata, vreo optiune comuna de aparare cu Europa si cu NATO: Bielarus. Deci, lasam pauza.

   Dupa cum am discutat in articolul anterior, Polonia se afla in pozitia cea mai buna in aceasta operatiune de dotare, fiind deja si montator de platforme, integrator al sistemelor. Personal, astept sa vad o integrare a NSM pe o platforma navala, sunt foarte curios ce tip/tipuri de nave vor fi alese si ce solutii tehnice de amplasare a acestora vor folosi. Oricum, coasta este asigurata si este posibil ca dotarea sa nu se opreasca la platformele mobile mari Jelcz ale MJR (Morska Jednostka Rakietowa -Unitatea de Rachete Maritime) ci sa intre si sprintenele JLTV chiar fara control uman, terenul baltic permitand de minune astfel de patrulari rapide.
     Deci zona baltica este deja in lucru in forța.
     Urmeaza Romania, se spera ca Bulgaria sa cotizeze cat mai rapid si... Pana la urma, deja nesigura Turcie?
    Desigur, cel putin in cazul Romaniei, solutiile tehnico-tactice exista, strategii nostri avandu-le in "cutia cu nisip". Le vom afla curand, daca se va concretiza achizitia.
     Interesant in acest context va fi de vazut cine va beneficia de varianta aeropurtata-JSM. Si daca aceasta va ramane legata de mult prea scumpul sau purtator, ori va fi dezvoltata si pentru aeronave mai pe buzunarul estic.

     Inainte de filmulet, cateva informatii suplimentare si linkul articolului anterior:
    "Roborachete" in apararea Romaniei la tarmul nostru al Marii Negre

*Alex Stoian*
 foto: "Suntem Romania!",
Raytheon, Oshkosh, Kongsberg

Sistem NSM polonez

NSM Coastal Defense System for Romania

In October, 2020, the US government formally notified Congress of a potential sale of NSM Coastal Defense System to Romania. Commenting on this matter, Kempton added “Romania announced in January that the government forwarded draft legislation to Parliament which would authorize the purchase of NSM CDS.  That legislation is still under consideration by Parliament.” 

UK’s ISSGW

Asked about other ongoing international competitions in which NSM may be competing, Raytheon’s head of NSM program told Naval News that NSM is a highly capable missile that can be either ship- or vehicle-launched: 

We are always evaluating the needs across the International Navies and have a competitive offering should they have a requirement. We’re closely following the UK’s ISSGW competition and have a solution that meets or exceeds their requirements and can be fielded rapidly as we did with USS Gabrielle Giffords.

For the record, the I-SSGW contract is set to be awarded sometime by this summer, following a statement by Jeremy Quin, Minister of State for the Ministry of Defence made in December 2020. The Royal Navy’s surface fleet (Type 23 frigates and some of the Type 45 destroyers) currently deploys with Harpoon Block 1C procured back in the 1980s. The ageing system was set to reach its end of shelf life in 2018, but this has been pushed back to 2023.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu