biserica Sf.Gheorghe din Hârlău (Iasi.info) |
De ceva timp încerc să deslușesc căutând prin arhive, o enigmă din zorii voivodatului Moldova, ( în acest an se împlinesc 655 de ani – 1359, de la întemeiere).
În Revista pentru istorie, archeologie şi filologie – Sub direcţiunea lui Grigoriu G. Tocilescu. – Bucureşti Tipografia Academiei Române. – 1882-1922, Theodor Burada, într-un articol despre biserica Sf.Gheorghe din Hârlău, ctitorie a domnului Stefan cel Mare (1492), spune :
DA PAGINA !
Asupra zidirii acestei biserici, Cronicarul Simion Dascălul ne spune următoarele „In anul 6995 (1487) a decălecat Ștefan Vodă în târgul Hârlău, și a zidit și biserica cea domnească de petră (piatră), și curțile cele domnești cu ziduri cu tot, care stau și până astăzi”
Deși cronicarul spune că Ștefan ar fi descălecat, adică întemeiat orașul Hârlău, expresia nu trebue luată adliteram, ci înțelesă numai cât în sensul întemeierii unei reședințe vremelnice a lui Ștefan în Hârlău, deoarece dintr-un epitaf pus de Ștefan cel Mare pe mormântul stramoșului său Ion Ștefan Vodă cel Bătrân, mort la 1390, se vede că acesta fusese ucis în Hârlău, și că deci orașul exista încăpe la sfârșitul veacului al XIV-lea.
Cine a fost Ion Ștefan Vodă cel Bătrân?
La 1390 pe tronul Moldovei se afla fiul Margaretei Mușata și Costea voievod de Șepenița, Petru I Mușat.
Să fie acest Coste, soțul Mușatei, care în unele documente apare sub numele de Ștefan? Acesta a fost un voievod local în ținutul Șepenița, în nord-estul Moldovei, situat între Nistru și Prut, cam pe unde se întindea județul Hotin din România Mare.
Medalia fotografiată este din colecția învățător Ioan Mușei din Hârlău.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu