1089.Iugani, un sat din vecinătatea Hârlăului dispărut în secolul al XVII-lea. .(Istoria mai putin stiuta)

     Iugani și Tulburea, erau două cuturi ce se aflau în hotarul târgului Hârlău, pe moșia boierilor din Deleni. Aceste cuturi (cătune) se găseau la poalele pădurii seculare din dealul Pietrăria, pe cursul inferior  a două pârâuri ce vin din dealul Delenilor și anume Iugani și Tulburea, la vărsarea în iazul Gurguiata (Gurgueta).  In vechime, șleahul domnesc de la Tg.Frumos, Hârlău, prin Deleni, către Botoșani trecea pe sub deal, iar din Deleni, prin pădure se ajungea la Gurguiata, care era heleșteu al boierului din dealul Delenilor.

.

;

   Datarea satului Iugani. Cele dintâi date despre cătunul Iugani,  sunt din vremea domniei lui Ștefan cel Mare. Posibil ca satul sau cătunul să fi fost pe moșia vistiernicului lui Ștefan cel Mare, pan Ignatie, care în hisoavele domnești apare sub numele de Iuga vistier.

     La 1 iunie 1476 (6984), la Putna, pan Ignatie zis Iuga, mare vistiernic a lui Ștefan cel Mare, face o danie mănăstirii Putna, mai multe obiecte mănăstirești precum și o vie în Hârlău, care este în vecinătatea viei mănăstirii. Precum și un câmp din vecinătate. (Documenta Romaniae Historica A.Moldova, vol.II, Ed. Academiei Române, 1976 București, doc.207, p.314-315).

     Cum obiceiul în acele vremuri numele la sate, cuturi, să se dea numele stăpânilor, este posibil ca Iuganii să fi fost pe moșia lui Iuga mare vistiernic.

     DA PAGINA!

     In Marele Dictionar Geografic al României, coordonat de Lahovary ce a  apărut acum mai mult de 100 de ani, când se  face o descriere a satului Deleni, se spune că de fapt satul din vechime se numea Iugani, sat ce era așezat mai spre  est, aproape de iazul Gurgueta, pe văile  Iugani si Tulburea, pe unde trece sleahul mare Hârlau- Botoșani ; satul se numea Iugani și Tulburea. Deci nu este clar, satul a purtat ambele nume sau a fost două sate apropiate.

     Se zice că în vremea lui Ștefan cel Mare satul și moșia erau răzeșești. Această moșie răzeșească se afla la est și vest de iazul Gurguieta (Gurguiata cum este trecut în hrisoavele domnești); Delenii din zilele noastre a apărut mult mai târziu, prin a doua jumătate a secolul al XVII-lea, prin defrișarea unor codrii de nepătruns, unde  într-o poiană se găsea o mănăstire de călugări. In Iugani exista o biserica de lemn.

     Cum și când s-a desființat satul (cătunul) Iugani  și s-a înființat satul Deleni, nu există mărturii documentare ci doar tradiții și legende ale localnicilor. Este posibil ca satul să fi fost ars de năvălitorii poloni, cazaci sau turci și tătari, iar boierul, stăpânul moșiei, să fi mutat locuitorii mai spre dealul Pietrăriei, pe șleahul domnesc care era “drumul moldovenesc”.

     Cu vremea, călugării  au închis mănăstirea care este posibil să fi fost unde este acum biserica cantacuzină și s-au retras într-o poiană pe versantul de vest al dealului Pietrăriei, unde acum este mănăstirea Lacuri, la nord vest de satul Deleni. Marele Dicționar Geografic al României, vol.III,  Ed.Socecu, 1900, București, p.99.

     Gheorghe Ghibănescu publică în lucrarea Surete și izvoade (documente slavo-române) între 1400-1653, vol. XXI, editura Viața Românescă 1929 Iași, p.140-143 două ispisoace de întărire care apar ca fiind date la Hârlău sau în “dealul Hârlăului”

     Ieremia Movilă (Moghilă în original) voievod a fost domn în Moldova în două domnii. Inainte și după domnia scurtă a întregitorului de țară Mihai Viteazul. Documentele sunt date în cea de a doua domnie (1600-1606). Din multele documente date de domn, inclusive la curtea domnească din Hârlău, dă un  ispisoc de întărire a unor sate, vii, mori și heleșteu ce sunt în ținutul Hârlău. Respectiv satul Coșoteni (probabil Coșula) la Orișcova (probabil Orășeni, fost sat în ocolul domnesc a târgului Botoșani, ținutul Hârlăului),  sat întemeiat de vornicul lui Petru Rareș, Mateiaș Coșovei și unde la 1535 se zidește mănăstirea Coșula. Beneficiarii ispisocului de întărire  sunt urmașii biv (mare) logofătului Matiaș: Isac Matieșescu, cu frații Ionașcu și Toader și surorile lor Nastasia, Anfimia, Sofronia și fiii Elisavetei.

      In finalul ispisocului apare mențiunea că este “dat în dealul Hârlăului” în anul 7112 (1603) septembrie 17.

      Un al doilea ispisoc, întărește un schimb de ocine între cei de mai sus. Aici apare ca având și semnătura lui Stroici logofăt. Și este mențiunea, că este dat în dealul Hârlăului.

      Și aceste documente date de Ieremia Movilă Voievod  în septembrie 1603,  duc la concluzia că în luna septembrie și octombrie 1603 Ieremia Movilă a fost oaspete la curtea boierească a marelui logofăt Stroici. A se vedea și articolul publicat aici:

https://harlau625.wordpress.com/2014/08/08/noi-date-despre-curtea-boiereasca-de-la-deleni/

      Nu am găsit nicăieri vreo legătură dintre moșia și satul Deleni cu familia Stroici. Insă este interesant că două documente domnești sunt contrasemnate de marele logofăt Stroici și sunt localizate la “Iugani, în dealul Hârlăului” și două „în dealul Hârlăului”.  Altă explicație nu văd decăt existența la 1603 a unei curți boierești la Deleni și a cărui stăpân era logofătul Lupu Stroici, gazdă a domnului Ieremia Movilă, după cum se vede, un vechi și de încredere slujitor și prieten a voievodului.

      Aceste documente, ce sunt localizate ca fiind date la “Iugani, în dealul Hârlăului”, pun întrebarea dacă nu cumva satul Deleni la acea data (1603) se numea Iugani.

     Despre Iugani a scris și Alexandru I. Gonța, în lucrarea “Documente privind Istoria României A.Moldova, sec.XV-XVII, (1384-1625) –indice numele de locuri”, Editura Academiei Române, 1990 București, p. 119,  unde arată că târgul Hârlău și moșia târgului se învecinează cu Deleni, Vlădeni, Giulești, Roșeani și Iugani  (DIR XV-VI, vol.I, 89-90, 144,227). La pagina 137, Iugani, cut (cătun) al satului Deleni, întărit lui Coste Bucioc mare vornic, (DIR sec.XVII, vol.IVdoc.445, lucrare pe care din păcate nu am reușit să o procur sau citesc).

     Despre Coste Bucioc – mare vornic,  se cunoaște că a avut două fiice, una din aceasta a fost mama domniței Ruxandra Lupu, fiica lui Vasile Lupu voievod, căsătorită cu fiul hatmanului de cazaci  Bogdan Hmelnițchi, Timuș. Domnița Ruxandra a moștenit curtea boierească și moșia de la Deleni, care a fost preluată după moarte, de vărul acesteia (nepot a celei de a doua fiice a lui Coste Bucioc) căsătorită cu Iordachi Cantacuzino. ( Sever Zotta- articol în revista Ion Neculce – buletinul muzeului municipal Iași, fascicula 5/1925 p.8).

    Ce este interesant, pentru oricine  merge în Maxut, la casele de la est de biserică ctitorită de logofăteasa Pulheria Ghica, în vale în Țărincă, îți spun că sunt din Iugani. Numele satului dispărut s-a păstrat în memoria localnicilor.

*col.(r) Miron Dumitru