1903.Portretul litografiat al lui Alexandru Ioan I-iu Cuza, după un desen realizat de pictorul Constantin I. Stăncescu

.

.

Exponatul lunii iunie, 2020

         La Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați continuă prezentarea lunară a unui exponat care face parte din patrimoniul instituției muzeale gălățene. Pentru luna iunie, muzeograful Valentin Bodea prezintă portretul litografiat al lui Alexandru Ioan I-iu Cuza, după un desen realizat de pictorul Constantin I. Stăncescu. Acest exponat este o recunoştinţă adusă lui Alexandru Ioan I-iu Cuza, la 200 de ani de la naştere (1820-2020).

„Portretul lui Alexandru Ioan I-iu Cuza a fost realizat în anul 1859, la Paris de către tânărul bursier Constantin I. Stăncescu. Acesta a fost litografiat în oval cu inscripţia: ‹‹Aleksandru Joanŭ I. Prinţulŭ Moldo-Romaniǐ 1859››. La partea de  jos erau indicate numele desenatorului, denumirea imprimeriei şi numele litografului: ‹‹C.I. Stăncescu del Inp. Lemercier, Paris; Hirsch lith.››. Alexandru Ioan I-iu Cuza apare cu favoriţi, dar îmbrăcat în uniformă de general şi având aruncată pe umărul drept mantia cu guler de blană.

1334."Drumul tunului"-un vis in realitate si un premiu mai mult decat meritat!

Cu militari ai B21VM Predeal in frunte ca purtatori de drapel,Cercetasii venind din Azuga
 si astfel refacand simbolic traseul pe care au fost aduse tunurile cu care s-a dus lupta, urca spre varful Clabucetul Taurului.
Poate cea mai frumoasa fotografie pe care am facut-o vreodata,
deoarece am prins pe micutul impresionat profund de ceea ce vede.

Moment de pios omagiu.
Colegul nostru Laurentiu,
militar in B21Vanatori de Munte,
aducandu-si omagiul inaintasilor nostri,
la apus de soare,
inainte de ziua inaugurarii monumentului.
.

   Am unele momente in viata care chiar sunt inaltatoare,de o frumusete aparte, iesind in evidenta clar fata de altele cu insemnatatea lor care trece dincolo de familie, poate pentru ca tot la familie se refera-la oameni care au luptat si chiar au murit pentru familii: a lor, a mea, a ta.
   Este vorba de momente in care prieteni si nu doar sau numai, fac ceva deosebit pentru cei care ne-au aparat limba si traditiile,nu doar granitele, prin ceea ce au facut.

   Sunt multe modalitati de a-ti apara valorile neamului tau si ale locului unde traiesti, dar cea mai impresionanta ramane jertfa suprema.Si sa fii intr-un loc unde ai tai s-au jertfit ca sa poti exista ca identitate nationala, ca fiinta libera si mandra, un loc in care altii ca tine i-i pomenesc pe acestia  si le multumesc, este o mandrie dar si o mare onoare.
   Mai ales ca pana de curand era un loc uitat!
   Locul de unde a fost bombardat Predealul,pe atunci al Imperiului Austro-Ungar, pazit si inarmat de catre armata Imperiului German in primul razboi mondial, loc in care au fost carate pe cai,catari si cu carca piese de artilerie si bombardand "peste deal", cu o precizie si tenacitate de admirat, romanii au distrus posibilitatile de transport pe cale ferata,instalatiile garii si au tocat efectiv inamicul.
   Nu fara jertfe, desigur.

Ciprian Peticila,
initiator si sponsor al evenimentului si al monumentului,
cabanierul de la Garbova.

      Clabucetul Taurului este unul dintre locurile pe unde Armata Romana a trecut Carpatii!
   De aceea  Ciprian Peticila, cabanier de o viata la Garbova si actual proprietar, a considerat ca locul trebuie marcat ca atare, pentru stiinta noastra si aducere aminte, mai ales ca ani de zile a tot vazut cum din siroaiele ploilor se itesc inca tuburi goale de cartuse.
  "Tu realizezi Nemo in ce hal s-a tras aici si s-a luptat daca dupa 100 de ani inca ies astea la suprafata?" m-a intrebat acesta cand ne-am cunoscut.
  Ciprian a organizat evenimentul, a facut crucea si a cazat Cercetasii Romaniei, compania Baden-Powell centrul Bucuresti si pe noi, iar acestia (Cercetasii) au carat si montat crucea impreuna cu el (o cruce de peste 300 de kg.!!!) si impreuna cu Batalionul 21 Vanatori de Munte Predeal, au facut ceremonia impresionanta de la locul unde s-au montat piesele de artilerie si s-a pornit lupta.
  Cercetasii au marcat traseul "Drumul tunului", pe unde din Azuga a urcat mica armata, pana la coborare in Predeal, cu informatii si povestea faptelor inaintasilor nostri.
  Pentru acest proiect deosebit Cercetasii au primit un premiu national ca recunoastere.
  Haideti sa va mai povestesc!
   DA PAGINA!

1318.O lecție de orientare topografică si putina istorie nestiuta

Biserica Mănăstirii Sângeap – Basaraba cu hramul Izvorul
Tămăduirii și Schimbarea la Față

Astăzi am avut deosebita onoare să însoțesc pe domnul profesor Gheorghe Burican într-o expediție geografică pe dealul Sângeap – Basaraba și platoul Sticlăria.
Mai întâi am urcat dealul la mănăstirea Sângeap – Basaraba. Spre surprinderea mea, după trecerea de poarta monumentală de la intrarea pe proprietatea mănăstirii, șoseaua este asfaltată, iar echipe de muncitori lucrau cu utilaje la șanțurile șoselei. Ajunși pe platoul mănăstirii, primul lucru pe care-l vezi și te uimește este biserica mănăstirii. Se pare că exteriorul este finalizat, se lucrează în interiorul bisericii.

Biserica Mănăstirii Sângeap – Basaraba cu hramul Izvorul
Tămăduirii și Schimbarea la Față.

Am urcat treptele la paraclisul mănăstirii, am mers spre sud, pe coama dealului și am ajuns într-o poiană unde este un praznicar de vară. De aici se poate vedea spre est pădurea de un verde intens în bătaia soarelui. Bate un vânticel cam rece, fac câteva fotografii și mergem în parcare să luăm mașina.

.

Iesim la șoseaua județeană și facem la stânga  spre nord pe un drum cu criblură,  ajungem pe platoul Sticlăria. Aici ai o surpriză de proporții. Spre est se dezvăluie privirii mirate și extaziate un peisaj de munte pe care nu ai fi crezut că ar exista în apropierea Hârlăului! Un imens amfiteatru a căror brațe sunt orientate spre est, spre satul Pârcovaci. Centrul este ocupat de un teren în pantă dulce, vălurit de la vest spre est, pe o distanță de 1900 m lungime, ce ajunge în Pârcovaci. Domnul profesor îmi dă explicații ca un expert ce a studiat această imensă alunecare de teren din  decembrie 1996, ce a ridicat albia Bahluiului și o parte din sat cu peste 1 metru și a provocat multe daune.

In zare spre nord est se văd mănăstirile Lacuri și Balș, spre est îngrămădit între Dealul Sângeap – Sticlăria și Dealul Pietrăriei este satul  Pârcovaci, greu încercat de ultima mare alunecare de teren.
Datorită structurii geologice a Dealului Sângeap Sticlăria aflat la cota 408 m. față de Pârcovaci care este la cota 150-160 m, a apei freatice și apelor de suprafață, dar și unghiului de pantă foarte mare a dealului, acesta de sute de mii de ani a alunecat spre albia Bahluiului și va aluneca în continuare, lucru fiind sigur, însă nimeni nu poate ști când.

DA PAGINA!

1254.Din arhive:" Monitorul Oficial" de acum 100 de ani. Conferirea ordinului „Regina -Maria” unor infirmiere de la spitalul Hârlău.

.

Aflăm din Monitorul Oficial Nr.240 din data de miercuri 10 ianuarie 1918, ce a apărut la Iași, în capitolul Ministrul de Război:

Se publică decretul nr. 10033 din 28 decembrie 1917 de conferire a ordinului Crucea Regina-Maria pentru persoane civile care au contribuit pe timpul războiului la activitățile Crucii Roșii Române și în activitatea de salvare a militarilor și civililor în spitale. Medalia era în 2 clase.

Ordinul Crucea Regina – Maria clasa a II-a a fost atribuit și la 9 persoane din Hârlău:

Doamna Agapie Coralia, asistent de pansamente, remarcabil cum și-a îndeplinit serviciul în 1917, contribuind de aproape la alinarea suferințelor și bolnavilor din spitalul Crucii Roșii filiala Hârlău. (Spitalul 144 Pulcheria Ghica n.n.)

DA PAGINA!

1187.Acum 100 de ani la Hârlău, o mare aplicație tactică cu trupe și o paradă militară.

Despre acest subiect am mai scris . Acum voi prezenta impresii din presă și declarațiile participanților la aceste evenimente.

.

.

    Ziarul “România”  era organul de presă  a apărării naţionale, ce apare la Iaşi din 1917, oferea publicului articole despre efortul de război al României în 1917 alături de Antantă, până la încheierea armistiţiului de la Focşani  (9 decembrie 1917).

    In luna mai, Marele Cartier General, Misiunea Militară Franceză, aliații ruși și celelalte misiuni militare aflate la Iași, constatau că există un curs ascendent al reorganizării armatei române pentru ofensiva planificată a se executa de aliați în vara anului 1917.

   Buna reorganizare a armatei române reiese din articolele ce prezintă aprecierile ministrului francez al armamentului, Albert Thomas, care la venirea dintr-o vizită din Rusia, se opreşte pentru trei zile la Iaşi. Presa română consacră în paginile sale importanţa cuvenită unui astfel de eveniment, această vizită arătând nu numai importanţa  României pentru Aliaţi, ci fiind şi un semn de încurajare pentru a fi „mai încrezători decât oricând în viitor”,  această încredere putându-se întemeia pe faptul că „aspiraţiile participării României la război sunt cunoscute de Aliaţi şi conforme cu principiile ce călăuzesc popoarele Înţelegerii”. În opinia conducerii armatei și guvernului român, aceste afirmaţii urmăreau să încurajeze participarea la luptă a armatei române alături de Aliaţi şi să creeze optimism în rândul combatanţilor şi civililor români.

DA PAGINA!

1184.Documentar dedicat Smarandei Brăescu, prezentat în premieră la Muzeul Național al Aviației Române

 

.

 

.

             Documentarul "Foșnet de mătase albă", dedicat Smarandei Brăescu, va fi prezentat în premieră vineri, 19 mai, de la ora 11.00, la Muzeul Național al Aviației Române, din București.
. 

Lansarea peliculei este dedicată împlinirii a 85 de ani de la stabilirea recordului mondial absolut de salt cu parașuta de la înălțime de către ”Regina Înălțimilor” și 120 de ani de la nașterea acesteia.

Documentarul, cu o durată de 52 de minute, conceput ca prima parte a unei unei trilogii dedicate vieții Smarandei Brăescu, a fost realizat de Studioul cinematografic al Armatei în colaborare cu Muzeul Național al Aviației Române, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galați și Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii - filiala Cluj.

Smaranda Brăescu, născută la 21 mai 1897 în satul Hănțești, comuna Buciumeni, județul Galați, a fost prima femeie parașutist cu brevet din România. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parasuta, de la înălțimea de 600 de metri.

.

DA PAGINA!

1114.Cărţi româneşti de învăţătură (Iaşi – 1643, 1646), la împlinirea a 370 de ani de la oficializarea limbii române în Țara Moldovei.

.

     Anul 2016 este, declarat de către Patriarhia Română “An comemorativ al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești”

     Aniversarea  a 370 de ani de la oficializarea limbii romȃne ȋn Moldova şi a două acte singulare de cultură majoră ale ilustrei domnii a lui Ioan Vasile Lupu (1636-1653): publicarea la Iași a „Cărții românești de învățătură în 1643” (cunoscută mai ales sub numele de „Cazania lui Varlaam” – prima carte tipărită în Moldova) și promulgarea, tot la Iași, în 1646 a unei alte „Cărți românești de învățătură (Pravila)”, ambele „cu dzisa și cu toată cheltuiala lui Vasile, Voievodul și Domnul Țărâi Moldovei”.

     Prin această aniversare se readuce în atenția publicului larg faptul că oficializarea limbii române în Moldova s-a petrecut la Iași, acum 370 de ani.

     Bibliotecile mitropolitane sau universitare la aniversări și praznice ale limbii române  mai prezintă în expoziții aceste cărți rare ce au căutare în lumea colecționarilor de carte veche.

     Voi cita un fragment din lucrarea lui Florea Mureșanu, “Cazania lui Varlaam (1643-1943), prezentare în imagini”  apărută la editura ERAM 1944, Cluj, și anume Prodoslovenia Prea Sfinții Sale Episcopul Nicolae Colan  membru al Academiei Române:

DA PAGINA!

1074.Acum 94 de ani, filologii ieșeni despre numele târgului Hârlău. (Istoria MAI PUTIN STIUTA)

    In publicația ARHIVA, organul societății istorico-filologice din Iași, în numărul 4, anul 29 din octombrie 1922, în articololul semnat de Margareta Ștefănescu: toponime românești, p.503, susține că numele târgului medieval Hârlău, atestat documentar din 1384 ar fi din…bulgară. Nu comentez argumentele autoarei articolului, doar remarc diversitatea opiniilor privind originea numelui Hârlău.

.

   Un rezumat al ipotezelor: origine pecenegă, maghiară, cumană, românească.

   Personal susțin ipoteza originii maghiare. Am mai scris despre această ipoteză, pe acest blog:

https://harlau625.wordpress.com/2012/03/26/inaintea-venirii-domniilor-musatine-harlaul-era-un-oras-unguresc/

*col.(r) Miron Dumitru*

reeditare:nemotoujours

1061.Marele logofăt Ion Tăutu, cancelarul lui Ștefan cel Mare (istoria mai putin stiuta)

 

Ioan Tăutu, fragment din tabloul  Bisericii "Sf. Nicolae" din Bălineşti

   Ion Tăutu  (n. ? – d.1511) a fost  mare logofăt  moldovean în timpul domnitorilor  Ștefan cel Mare (1457-1504) și Bogdan al III-lea cel Orb – fiul lui Ștefan (1504-1517). A fost un om învățat, cunoscător a mai multor limbi străine, un bun cunoscător a regulile diplomatice ale curților străine, fiind trimis în misiuni diplomatice în  Polonia, Turcia și Veneția.   Numele logofătului Tăutu (Tăutul în documentele vremii) a fost consemnat în letopisețul lui  Grigore Ureche  și de Ion Neculce, precum și în sutele de ispisoace, hrisoave, cărți domnești plecate  de la curțile domnești de la Iași, Suceava, Hârlău, Huși, Bârlad, Vaslui sau de pe câmpurile de bătălie ale marelui Ștefan și fiului acestuia Bogdan al III-lea.

DA PAGINA!

1053.Hrisovul lui Scarlat Vodă Callimachi, pentru înstituirea unei Case a doftorilor în Moldova. (istoria mai putin stiuta).

   Hrisovul întărește niște reglementări mai vechi date de Ioan Vodă Mavrocordat, privind cuantumul lefilor doctorilor. Acesta fiind prima încercare de reglementare a serviciului medical în Moldova.

.

   La 1813 Scarlat Vodă Callimachi, dă un hrisov domnesc prin care se dorește o reglementare a serviciului medical în Moldova.Se preconiza înființarea unei Case a doctorilor, condusă de o epitropie, cu un regulament, care să prevadă drepturile și atribuțiile doctorilor. Doctorii primeau salarii și un număr de scutelnici (persoane aflate în slujba doctorilor și care erau scutite de bir către domnie prin hrisov domnesc). In hrisov pe lângă doctori erau prevăzute și moașele.

Da pagina

.

1020.Atestarea documentară a orașului Podu Iloaiei

.

   Citesc pe un blog al primăriei din Podul Iloaie,  care probabil este o pagină oficială a primăriei:  http://primariapoduiloaiei.blogspot.ro/ despre istoricul acestei localități și nu este pentru prima dată când constat că  unele date istorice sunt eronate.

   De exemplu se scrie despre atestarea documentară a localității, citez: “Localitatea Podu Iloaiei este mentionata în documente înca din secolul XVII (prima oara se pare ca în 1646)”.

   Dețin în biblioteca personală o lucrare:" Documente privind Istoria României, veacul XVII A. Moldova, volumul V (1621-1625)". La paginile 344-345, este publicat documentul nr. 454. Este un

Radu Vodă Mihnea

ispisoc de întărire dat la Hârlău la 1625 (7123) 14 mai, de Radu Vodă Mihnea, la curtea domnească, mutată de domn în târg, la curtea zidită de Ștefan cel Mare (1486), ca urmare a arderii curții domnești de la Iași.
 DA PAGINA!

1011.MARATON EXPOZIȚIONAL NOCTURN Ediția a IV-a (Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi)

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi vă aşteaptă sâmbătă, 21 mai 2016, în intervalul orar 18⁰⁰-01³⁰, să sărbătorim Noaptea Europeană a Muzeelor.

            În NOAPTEA în care muzeele amintesc cât de importantă este cultura, publicul gălăţean este invitat la un maraton expozițional vizitând secţiile Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”, din municipiul Galaţi:

 

.

.

-   SECŢIA „ISTORIE”, STR. DOMNEASCĂ, NR. 25, GALAȚI găzduiește periodic, expoziții temporare cu tematici variate - invitaţii incitante pentru vizitatorii din categorii socio-profesionale diverse.

 

UNIFORME ROMÂNEȘTI DE GENERAL (1930-2016), vernisaj, ora 19⁰⁰

Aici, gălăţenii vor putea admira o expoziţie inedită și captivantă „UNIFORME ROMÂNEȘTI DE GENERAL (1930-2016)” realizată în parteneriat cu Ștefan-Marius Diaconu (Brăila), Eliodor Tanislav (București), Ioan Chiș (București), Viorel Zaharia (Galați), Ionel Celmare (Focșani).

La eveniment vor participa și membrii de la Asociația Tradiția Militară.

 

-     MUZEUL „CASA COLECŢIILOR”, STR. EROILOR, NR. 64, GALAŢI

Rămasă în conștiința gălățenilor sub denumirea de Farmacia Ținc, Muzeul Casa Colecțiilor a fost construit între 1899-1900 şi s-a impus în peisajul arhitectural al orașului Galați – specific începutului de secol XX – prin elemente stilistice definitorii, având ca destinaţie iniţială o farmacie şi locuinţa farmacistului Constantin Ţinc.

Astăzi, acest edificiu, situat la intersecţia străzilor Traian, Eroilor şi Dr. Carnabel găzduiește expozițiile:

DATI PAGINA!

892.Luptele desfășurate de Divizia 13 I în Basarabia în 1918

Maresalul Joffre inspectand trupele romane

   După cum promiteam la sfârșitul cărții “Divizia 13 Infanterie – 10 luni în anticamera morții”, voi continua cu evocarea drumului de lupte ale acestei divizii de elită a armatei române în primul război mondial.
După bătăliile din vara anului 1917, Divizia 13 Infanterie care a suferit pierderi grele în bătălia de la Mărășești și pădurea  Răzoare, este retrasă de pe front și dusă într-un raion de staționare  în spatele frontului pentru a fi  completată cu efective din batalioanele de marș, armament și tehnică de luptă. Misiunea diviziei aflată în rezerva  Armatei a 1-a, era și aceea de a supraveghea marile unități rusești de pe front și interveni în caz de trecere la ofensivă a trupelor germane și austro-ungare.
   In ianuarie 1918, practic trupele rusești de pe frontul din Moldova nu mai pot fi controlate de comandamentul militar rus condus de generalul Dimitrie Scerbacev.

   Trupele ruseşti din România se transformaseră în bande indisciplinate, asupra cărora nimeni nu avea nici cea mai mică autoritate, nici măcar generalul Scerbacev, comandantul rus al frontului. Actele ostile și jaf împotriva populaţiei civile deveniseră ceva obişnuit. Rusia începuse tratativele de pace la Brest-Litovsk, iar România rămăsese singură pe întreg frontul oriental. Inconjurată de duşmani, trădată de aliat, jefuită de acelaşi aliat, cu o situație internă nesigură, situaţia era fără ieşire.

DA PAGINA!

849.Mai facem si noi cadouri, nu doar primim!

.

.

.

  Zilele trecute am donat in numele publicatiei noastre o piesa deosebit de rara unor prieteni deosebiti,care sunt membrii unei mici dar active asociatii:"Redescopera istoria".
  Este vorba de un dictionar tehnic militar roman - german editat in 1941,editia a doua!
  Prietenii nostri au si o publicatie online cu acelasi nume ca al asociatiei si pe langa faptul ca sunt prezenti la diferite manifestari muzeale in uniforme militare din al doilea razboi mondial, au si o mica colectie de obiecte din acea perioada, colectie pe care o expun  de fiecare data cand sunt solicitati.
  Noi am considerat ca acest dictionar merita sa fie in posesia lor pentru a fi expus,cercetat si pus in valoare.
  Si sa stiti ca nu se vor supara daca si voi le donati efecte militare,fotografii,insemne si altele,chiar daca nu sunt din epoca WW2!
  Dati pagina pentru a vedea fotografii cu ei si pentru a accesa link-urile lor.

576.Să ne amintim de Măria Sa, Ștefan cel Mare, domnul Moldovei!

   La 2 iulie 2014 la Putna, se vor comemora 510 ani de la trecerea la cele veșnice a domnului Moldovei, cel mai strălucit Mușatin, Ștefan al III-lea, cunoscut în istoria româna ca fiind Ștefan cel Mare a Moldovei.
Hârlăul, are de ce să-l comemoreze pe Domnul Moldovei. A fost reședința de rezervă a domnitorului, iar la bătrânețe, ros de boala incurabilă, și-a găsit alinare la Hârlău, fiind îngrijit de evreul Șmil, doctor din târg de aici, din Hârlău.(v. Carol Iancu – Evreii din Hârlău, istoria unei comunitați, Iași 2013; p.27)

   Despre enigmele legate (descoperite) de înmormântarea lui Ștefan cel Mare la mânăstirea Putna, (care s-a călugărit înainte de moarte și înmormântat ca atare) citiți aici
   Eu voi posta o copie foto, de pe un timbru poștal din 1957, pe care-l am în mica mea colecție filatelică.

Timbrul a fost tipărit în 1957, la aniversarea a “500 de ani de la urcarea pe scaunul Moldovei”, autor S.Zainea. și avea valoarea de 55 bani.
*col.(r) Miron Dumitru*

561."ISTORIA DE LÂNGĂ NOI" LA NEGRILEŞTI

 

În cadrul programelor educaţionale derulate anul acesta, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”Galaţi va itinera expoziţia „Situri arheologice şi monumente istorice din judeţul Galaţi” din cadrul proiectului „Istoria de lângă noi”, în localitatea Negrileşti.

Proiectul cultural „Istoria de lângă noi” vizează promovarea siturilor arheologice şi a monumentelor istorice de pe teritoriul judeţului Galaţi, în comunităţile locale, cunoaşterea legislaţiei în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional, precum şi sensibilizarea autorităţilor locale, în vederea stabilirii unor măsuri de protecţie şi valorificare a respectivelor monumente.

DA PAGINA !

 

411.Cultura in Bucuresti :PODOABE DE INFLUENȚĂ BIZANTINĂ si SCULPTURA LUI DAN GAVRIŞ

1.PODOABE DE INFLUENȚĂ BIZANTINĂ  – TEZAURUL

 DE LA VOINEŞTI (SECOLUL XIII), EXPONATUL LUNII FEBRUARIE 2014, LA MNIR. 

 O nouă lună, noi exponate dezvăluite publicului la Muzeul Naţional de Istorie a României – Tezaurul de la Voineşti ce cuprinde podoabe de influenţă bizantină (secolul XIII). Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc în data de 20 februarie a.c. începând cu ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12.

2.SCULPTURA LUI DAN GAVRIŞ  la  CUHNIA palatului Mogoşoaia

16.02 -16. 03.2014

 Absolvind Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu în 1987, la clasa lui Paul Vasilescu şi Horia Flămându,  Dan Gavriş (n. 1958) s-a afirmat foarte curând ca artist cu o viziune plastică originală. Iniţierea sa în sculptură se petrecuse înainte de facultate, pe când lucra pentru George Apostu. Contactul cu acest prim maestru l-a marcat profund, mai ales în sensul eliberării de figurativ şi al căutării unor matrici compoziţionale cât mai simple.

DA PAGINA CA SA AFLI MAI MULTE :

321.Bazinul superior al Bahluiului – peste 5000 de ani de cultură și civilizație (analiza colegului nostru dl.col.(r) Miron Dumitru)

Raul Bahlui

  Dupa cum v-am obisnuit, continuam analizele si prezentarile istorice cu o alta scriere incantator de detaliata si frumos povestita a colegului nostru mai studios si pasionat in ale istoriei,col.(r) Miron Dumitru.
  Dansul facuse o serie de articole, dar le comasam, pentru a nu rupe din fluenta informatiei .

  Citez:

"Cursul superior al Bahluiului a fost vatra unor civilizații străvechi, care merg până în paleolitic. În urma săpăturilor arheologice din siturile arheologice efectuate în ultima sută de ani, s-a conturat certitudinea unei locuiri permanente a acestor locuri.
Teritoriul strabătut de râul Bahlui ( și afluenții sai), este o zona cu variații morfologice, fizico-geografice, climatice și biologice care au favorizat și influiențat populațiile care au vețuit pe aceste meleaguri,  încă înainte de sfârșitul glaciațiunii care a cuprins mare parte din Europa,  acum 12.000 de ani."

- col.(r)Miron Dumitru -

Da pagina !